Constantin Gheorghe
Oameni buni! Ne putem răfui cu trecutul oricând! Nu pleacă nicăieri! Acum avem de lucrat pentru viitor. Viitorul poate însemna orice, ni se poate strecura printre degete, poate apuca pe drumuri care ne sunt profund defavorabile. Nu putem face un armistițiu-dacă pacea nu ne place-până reușim să ne securizăm viitorul? Nu mai avem instinct de conservare? Nu mai avem niciun dram de minte? Ne-a dispărut bunul-simț? Eșecul unei națiuni este un preț acceptabil pentru belirea câtorva politicieni, oameni de afaceri sau figuri publice? Sărăcia, mizeria morală, subdezvoltarea, excluderea? Statutul de sub-oameni într-o Europă pe care ne-am dorit-o până la umilință? Chiar merităm respectul celorlalți, comportându-ne așa?
