Bilingvism: sovieticii au violat Basarabia și au umplut-o de boli rușinoase
Experimentele sovietice din Basarabia au lăsat aici niște răni care încă supurează, răni profunde. Sălbăticia sovietică a avut ca țintă mutilarea sufletelor, este ceva diavolesc în experimentul limbii ”moldovenești”.
O limbă poate suporta împrumuturi masive de substantive și verbe, însă când este afectat regimul prepozițiilor și conjuncțiilor, când este modificată flexiunea substantivelor apare o problemă majoră. În Chișinău sunt fascinat de această lucrare a Satanei, că altfel nu am cum să-i spun. În rezultatul, cu sărbătorile, îți sun, așa și nu a făcut, nu se primește, complementul pus înaintea predicatului – toate acestea și multe altele sunt calcuri din rusă care sfâșie limba română. Sunt rupturi care îngreunează contactul cu limba română, structuri care blochează mințile oamenilor. Școala din România devine brusc dificilă, este nevoie de eforturi gigantice pentru a fi depășit blocajul prepozițiilor calchiate din rusă.
Zdrobirea limbii române reprezintă la scara istoriei un dezastru mai mare decât deportările și asasinatele în masă. În vremuri grele oamenii mor, așa a fost dintotdeauna. Au mai existat cazuri de aculturație și asimilare în istorie însă niciodată unul atât de precis ațintit precum cel pus în practică de sovietici în Basarabia. Nici nu se compară cu violurile săvârșite de soldații sovietici în Germania cucerită. Aici este ceva mult mai profund, este vorba de schimonosirea limbii și a gândirii oamenilor, de ridicarea unui zid al sufletelor la Prut. Sovieticii au vrut sufletele victimelor, au vrut ca torturații să fie convinși că doi cu doi fac patru, cinci sau cât vrea Moscova, toate în același timp.
Parțial au reușit. După 27 de ani de luptă pentru limba română în Basarabia rănile torturii sovietice sunt în continuare pline de puroi. Prepoziția, neînsemnata prepoziție, nebăgată în seamă la orele de gramatică capătă o importanță fundamentală. Nu este vorba despre accentul moldovenesc, nu este vorba de regionalisme sau arhaisme – este vorba de folosirea dativului în locul acuzativului, de construcții gramaticale care surprind în egală măsură pe ardeleni, olteni, munteni, bănățeni sau moldoveni din dreapta Prutului. Nu este vorba de nici o limbă ”moldovenească”, este o schilodire intenționată a gramaticii care retează din rădăcină însăși gândirea logică.
Alexandrina Cernov de la Cernăuți povestea la o conferință cazul unei femei deznaționalizate din Bucovina care articula un idiom în care se îmbuluceau cuvinte ruse, germane și românești ce își schimbau declinările indiferent de origine. Rezultatul era o bâlbâială de neînțeles – femeia era condamnată să rămână o primitivă ce nu putea depăși pragul exprimării nevoilor primare. Cam așa urma să arate homo sovieticus creat de sovietici la Chișinău – dacă nu ar fi existat strigătul de moarte lansat de mai mulți lingviști în 1988. Nu mai aveau nimic de pierdut, și-au dat seama că dacă nu spun ce se întâmpla procesul ar fi mers până la capăt. Chiar și așa, nu au reușit decât să înfrâneze oarecum dezastrul.
Iar în ziua de azi urmașii celor care au siluit sufletele oamenilor din Basarabia ne dau lecții. Ne spun că bilingvismul este bun, că limba rusă trebuie să rămână obligatorie în școlile din Basarabia. Bilingvismul există în mod real pentru puțini oameni – pentru marea majoritate este un blestem, cele două limbi sunt vorbite la fel de prost. Violatorii nu au fost pedepsiți, iar urmașii lor se bucură de rușinea victimelor infectate.
