Aproximațiile și neînțelegerile de comunicare ucid! La propriu.
de Constantin Gheorghe
Dacă este să îngrijoreze ceva în incidentul aviatic de la Cluj, acel ceva privește precizia limbajului folosit în comunicare de pilot și de operatorul din turn. Vizibilitatea era proastă, și peste tot în lume, în astfel de condiții s-au produs grave accidente. Cel mai mare accident din întreaga istorie a aviației mondiale, cel din Tenerife, care a implicat două avioane B 747, ce s-au ciocnit la sol în condiții de ceață, unul în procedură de decolare, celălalt de rulaj la sol, a avut drept cauză probleme de comunicare între turn și echipajele celor două avioane. Fiecare a înțeles altceva din convorbirile alea.
Așadar, în momentul în care pilotul a spus că a ieșit de pe pistă, operatorul din turn, care nu vedea până acolo, a înțeles că avionul a degajat pista, se află pe bretea, și rulează spre aerogară. Doamne ferește, putea să permită aterizarea altui avion! Bine că pilotul a revenit cu precizări, după o primă fază ambiguă a convorbirii.
Eu aș analiza foarte serios partea asta, de comunicare, și aș introduce, pentru situații de acest gen, fraze standard, care să însemne același lucru pentru toată lumea: piloți, personal de la dirijare, personal din turnul de control și de deservire la sol. Aproximațiile și neînțelegerile de comunicare ucid! La propriu.
Doar că presa idioată a dus discuția spre alte zone, căutând vinovați, ca de obicei acolo unde nu sunt, doar pentru rating. Dând, o dată în plus, măsura imbecilității sale…
