de Constantin Gheorghe
Anul 2016 a fost cel mai cald din istorie, ne spune presa. Istoria cui? A Pământului? Mă îndoiesc! Istoria măsurătorilor sistematice? Păi, date adunăm sistematic(și nu toate la nivel global!) de prin 1850 încoace. La o istorie geologică de vreo câteva milioane de ani, ce înseamnă un secol și jumătate? Ce concluzii poți trage de aici?
Știu, sunt dovezile indirecte. Toate cu gradul adecvat de probabilitate, că și asta e mai mult pe ghicite, pe tendințe mai mult, nu pe certitudini.
Există tentația de a pune tot ce se întâmplă în climă pe seama activităților umane. Nu neg că activitățile umane, în speță cele industriale și agrare, au o oarecare influență. Dar ea este mult supraestimată, din motive fie ideologice, fie, cel mai adesea, din motive economice.Teama de efectele ”încălzirii globale” vinde multe tehnologii, care, fiind la începutul ciclului Kondratieff, trăiesc din ”raritate”, deci sunt scumpe și nu pot fi accesibile în masă.
Vânzătorii ăștia de teamă fac un mare rău, pentru că reduc discuția la un singur element: activitatea umană. Fenomenul este mult mai complex, și cere soluții multiple, care să se adreseze unei multitudini de cauze. Ce facem, spre pildă, cu activitatea solară, de unde vine cea mai mare parte a căldurii care încălzește Pământul? Pe asta cum o controlăm? Ce soluții avem? Ce resurse? Ce putem face pentru a reduce consecințele economice și sociale ale fenomenelor meteo extreme?
Am tabloidizat și problema asta. Semn de mare inteligență altminteri! Las că pentru toate există berea rece și șprițul de vară!
