George Pruteanu: Am nostalgia unei Românii în care să se vorbească puțin şi să se facă mult pentru cei mai mulți.” Acum, dacă ar trăi, ar rectifica zicerea. Cam așa: ”Am nostalgia unei Românii în care oamenii discutau unii cu alții. Mult-puțin, discutau!”
Că se vorbește mult, și se face puțin, asta e boala democrației. Deciziile se iau greu, consensul e dificil de obținut, majoritățile sunt mereu contestate, etc, etc. Dar la noi dialogul a intrat în colaps, este imposibil! Nici să discutăm nu mai putem. Ce să mai vorbim de construit consens sau de luat decizii? Suntem o lume aparte, intrată în bezna minții ei colective!
Trăiască lupta pentru pace și ciorba de potroace!
