Se spune că romanul s-a născut fotbalist sau politician. Nimic mai fals! Rămas să-şi omoare timpul cu futilităţi, compatrioţii noştri dezvoltă adevărate tumori vis-a-vis de cotidian. Trecutul este invocat ori de câte ori tranziţia se clătină, viitorul nu există, astfel prezentul ne mănâncă cel mai mult timp şi substanţă sufletească.
Politică devine funcţională într-o ţară atunci când ea devine plictisitoare. Atunci când un francez sau un german întrebat de reporteri răspunde că nu ştie cine este preşedintele, premierul ţării sale nu este un semn de rău augur. Dacă politica funcţionează în sfera să limitându-se la a nu căuta să digere şi intimitatea cetăţenilor săi, atunci avem de a face cu un sistem politic care funcţionează.
Pasiunea şi patosul social nu sunt o temelie pentru nici un stat ce caută un management al stabilităţii. Se ştie că lumea nu doreşte haosul fiind gata oricând să facă un compromis pentru a-şi asigura liniştea, stabilitatea.
