Interviu cu Radu Tutu

Care este primul lucru care îți vine în minte când te gândești la Destin Valah?
Cand te gandesti la destin valah nu poti decat sa iti parcurgi ca un film in imaginatie istoria neamului nostru cu bune si curele, cu reusite si cu infrangeri.

Cum definiți timpul orașului?
Pentru mine Bucurestiul a fost tot timpul atemporal, datorita diversitatii culturale si arhitecturale in orasul nostru poti sa traiesti o frumoasa poveste de dragoste ca acum 150-200 ani, poti sa mananci in stil medieval dar te si poti delecta cu cele mai noi delicatese culinare in stil fusion. Cu alte cuvinte pentru mine Bucurestiul este atemporal datorita faptului ca poti trece dintr-o epoca in alta facand doar cativa pasi.

Cum percepeți dinamica arhitecturală a orașului?
Aici punem degetul pe o rana deschisa, lipsa de viziune si autoritate a administratiilor locale ce s-au perpetuat de-a lungul timpului au condus spre un amestec de stiluri si curente arhitecturale ,  din punctual meu de vedere, stilul neoromanesc sau brancovenesc este stilul reprezentativ pentru urbea noastra.

Ce ai schimba, dacă ai putea, în domeniul în care îți desfășori activitatea?
Modul de abordare al oamenilor, as dori sa fie mai seriosi in rezolvarea problemelor, mai parolisti si nu in ultimul rand sa ia in calcul efectele actiunilor lor asupra comunitatii si a semenilor lor.

Cu ce anume poți influența viața celor din jurul tău?
Toti influentam intr-un fel sau altul viata celor din jurul nostru, eu incerc sa inbunatatesc viata lor prin toate masurile si actiunile mele, pe langa exemplul propriu consider ca este importanta implicarea reala in viata comunitatii din care faci parte.
Când o să renunțăm la vorbe în politică și o să trecem la fapte?
Niciodata, consider ca “ destinul valah” din noi nu ne va lasa sa ne modificam ca mentalitate colectiva. In cartea Modernitatea Romaneasca scrisa de profesotii sociologi Lazar Vlasceanu si Gabriel Hancean este foarte bine analizata aceasta teorie enuntata mai sus. Totusi sper ca generatia noua de politicieni pe fondul aderarii romaniei la UE si NATO precum si a mesajelor foarte clare din societatea civila, sa constientizeze ca trebuie sa renunte la discursurile populiste si demagogice si sa intervina in problemele reale ale societatii noastre.

De ce suntem înclinați să judecăm o persoană în funcție de grupul social din care face parte? Aveți un proiect în care doriți să eradicați inechitatea socială?
Segregarea sociala si evaluarea oamenilor dupa clasa sociala din care se presupune a face parte este o cutuma foarte bine inradacinata, aproape ancestrala, in cultura si in asa zisa ordine sociala din Romania. Eu personal am sustinut si voi sustine in continuare economia sociala, care din punctual meu este o masura foarte buna de integrare a grupurilor sociale marginalizate.

De ce s-a împământit ideea că anumite grupuri etnice nu pot fi integrate în societatea dominantă din care fac parte?
Cum am mentionat si la intrebarea precedenta, nu sunt de accord cu aceasta ipoteza, consider ca aceste grupuri se pot integra si am si realizat acest lucru prin cateva proiecte pe care le-am demarat de-a lungul timpului. Intr-adevar integrarea acestor grupuri necesita timp si resurse dar nu este o cauza pierduta. Am demonstrat ca paradigma poate fi schimbata si in viitor consider ca Romania asa cum mi-o doresc nu va mai avea aceste mentalitati xenofobe si misoigine iar egaliatea de sanse sa fie considerate ca o discriminare pozitiva.

Ce înțelegeți prin segregare socială și cum o diferențiați de separare?
Segregarea sociala este din punctual meu de vedere ierarhizarea claselor sau paturilor sociale cu accent pe grupurile marginalizate. Separarea sociala este atunci cand marginalizarea capata si dimensiunea distantei adica segregarea este doar in relatiile interumane si sociale, iar separarea inseamna excluderea fizica a ‘outsiderilor” din arealul geografic ceva de genul apartheidul sud African.
Dictatura autorului sau dictatura publicului?
Acesta este un raspuns simplu, istoria ne-a ademonstrat ca dictatura publicului primeaza mai devreme sau mai tarziu.

Care sunt proiectele cele mai importante pentru Bucuresti pe care le veți susține sau le veți propune?
Greu de raspuns la aceasta intrebare, insa pot sa va asigur ca voi sustine cu toate fortele mele toate proiectele ce vor aduce o imbunatatire cat de mica asupra calitatii vietii locuitorilor. Iar ca proiecte personale ne dorind sa lansez avant la lettre va asigur ca vor fi in domeniul ce il stapanesc cel mai bine si anume in domeniul social.

În ce măsură aveți în vedere implicare societății civile în următoarele proiecte pentru Bucuresti?
Nu vad posibila lansarea unui proiect in Romania secolului XXI fara implicarea societatii civile.

Ce anume considerați că reprezintă o punte de legătură într-o societate atât de diversificată și complexă?
Puntea a fost intotdeauna interesele comune ale locuitorilor Bucurestiului in cea ce priveste spatiile comune de agrement, culturale, educationale, sanatate,etc.