Palatul „Alexandru Ioan Cuza” din Ruginoasa, judeţul Iaşi,
monument istoric, astăzi muzeu memorial dedicat domnitorului unirii
Principatelor Române (1859-1866), a fost construit în primul deceniu al
secolului al XIX-lea, de vistiernicul Săndulache Sturdza, potrivit
https://palatulculturii.ro/.
În 1858, Conferinţa de la Paris a hotărât ca principatele să rămână
entităţi politice separate, fiecare cu domnul şi adunarea sa, dar să fie
cunoscute sub numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării
Româneşti, singurele instituţii comune fiind Curtea de Casaţie şi o
Comisie Centrală, cu sediul la Focşani, pentru elaborarea legilor de
interes comun.
În faţa acestei opoziţii a marilor puteri europene, românii din
principate au răspuns cu un act de mare abilitate politică. Deoarece
Conferinţa de la Paris nu interzisese explicit alegerea aceleiaşi
persoane ca domn în ambele principate, unioniştii l-au ales pe colonelul
Alexandru Ioan Cuza domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, apoi şi al
Ţării Româneşti, la 24 ianuarie 1859, fiind puse astfel bazele statului
român modern, potrivit volumului „O istorie sinceră a poporului român”
(Florin Constantiniu, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997).
Ceremonia militară a depunerii de coroane şi jerbe de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, amplasată în Dealul Patriarhiei Române din Bucureşti, cu prilejul împlinirii a 161 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române.
Foto: (c) SILVIU MATEI/AGERPRES FOTO
Arhitectul vienez Johan Freiwald a ridicat la cerinţa vistiernicului
moldovean, o reşedinţă în stil neoclasic, stil care se impusese în
Moldova acelor vremuri, cu predilecţie în arhitectura civilă.
Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa, care în prezent adăposteşte Muzeul Memorial „Al.I.Cuza”.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Între 1847-1855, clădirea a fost supusă unei transformări, logofătul
Costache Sturdza cerându-i arhitectului Johan Brandel să utilizeze
stilul neogotic, inspirat de romantismul german. Şi astăzi, clădirea
păstrează aceleaşi caracteristici – forma pătrată şi un etaj -, cele
patru faţade având aceleaşi elemente: peroane largi, balcoane sprijinite
pe lespezi de piatră. Biserica din apropierea castelului şi zidul de
incintă cu bastioane în stil gotic au fost ridicate tot la comanda
Sturdzeştilor. De asemenea, în spiritul epocii, un grădinar neamţ a fost
adus pentru a se ocupa de amenajarea unui parc.
Palatul dar şi moşia Ruginoasei (8.000 ha), au fost ipotecate, în
aprilie 1857, la Banca Naţională a Moldovei, de către Alexandru Sturdza,
pentru suma de 60.000 de galbeni. Ratele nu au putut fi achitate la
timp, astfel că proprietatea a fost scoasă la licitaţie şi cumpărată, în
1862, de către Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite.
Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa, care în prezent adăposteşte Muzeul Memorial „Al.I.Cuza”.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Palatul a fost distrus în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial iar
primele lucrări de restaurare s-au făcut după anul 1978. În 1982, aici
s-a deschis Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza”. A fost închis pentru
public la sfârşitul anului 2008, pentru lucrări de consolidare
finalizate în 2010. Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza” a fost
inaugurat la 2 februarie 2013 şi se află în subordinea Complexului
Naţional Muzeal Moldova, potrivit site-ului oficial
https://palatulculturii.ro/.
Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa, care în prezent adăposteşte Muzeul Memorial „Al.I.Cuza”.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Reamenajarea spaţiului expoziţional s-a realizat pe baza mai multor
documente originale. Unul dintre ele, aflat la Biblioteca Academiei –
„Commande de son Altesse, la Princesse Alexandre Couza, Pour etre
expediee a sa Residence de Roujinossa pres Tzutzora sur le Pruth, par
Galatz” – este format din 12 file mari şi cuprinde descrierea amănunţită
a fiecărei piese din mobilierul comandat, însoţită de schiţe pe calc şi
de eşantioane din stofă pentru draperiile unora dintre încăperi.
Celălalt, un manuscris în limba franceză din colecţia Muzeului Unirii
din Iaşi, intitulat „Inventaire de tous les meubles et autres objets se
trouvant dans le palais Ruodzinoassa”, a aparţinut doamnei Elenei Cuza
la dorinţa căreia a fost scris. Documentul a fost datat în perioada
imediat următoare anului 1864, când palatul era deja mobilat şi locuit
de familia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa, care în prezent adăposteşte Muzeul Memorial „Al.I.Cuza”.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Pornind de la conţinutul acestor documente au fost reconstituite
numeroase obiecte de mobilier: galerii din lemn sculptat (din esenţe de
nuc sau stejar, în funcţie de destinaţia iniţială), biblioteca în stil
gotic din lemn sculptat, cuier din lemn, lambriu şi ancadramente din
lemn sculptat pentru holul de intrare, console cu oglindă în stil
Ludovic, cufăr de călătorie, scaune pentru salonul de recepţie. Toate
aceste obiecte reconstituite au fost plasate în încăperile muzeului,
conform aceloraşi indicaţii ce proveneau din documentele originale ale
vremii. Pereţii şi tavanele au fost decorate cu elemente de stucatură şi
pictură realizată manual cu elemente specifice perioadei. Totodată,
s-au restaurat şi retapiţat, conform indicaţiilor din documentele
originale, un număr mare de obiecte de patrimoniu prezente în vechea
expoziţie.
Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa, care în prezent adăposteşte Muzeul Memorial „Al.I.Cuza”.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Noul parcurs expoziţional respectă cu stricteţe indicaţiile din documentele vremii în ceea ce priveşte denumirea, dispunerea, mobilarea şi cromatica încăperilor, concentrând partea documentară răspândită iniţial în toate sălile de la parter, într-o singură sală denumită „Istoricul familiei şi al palatului”. Din acest punct al muzeului, se parcurg pe rând spaţii cu destinaţii diferite, precum salonul şi camera de oaspeţi, cămara-bufet şi sufrageria. Urmează, la etaj, biblioteca, unde au fost reconstituite corpul de bibliotecă de dimensiuni mari, un cuier şi galeriile din lemn sculptat, toate realizate conform schiţelor din comanda domnitorului, la Paris.
Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa, care în prezent adăposteşte Muzeul Memorial „Al.I.Cuza”.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Biroul, camera de toaletă şi dormitorul au fost, de asemenea, decorate cu mobilier din perioadă sau reconstituiri conform schiţelor originale, tapet şi brâuri pictate manual. Marele Salon, mobilat cu piese originale în stil Ludovic al XV-lea, recondiţionate şi retapiţate, a fost înnobilat prin completarea garniturilor originale cu două console cu oglindă în acelaşi stil, tratarea pereţilor cu tapet conform perioadei şi realizarea de ancadramente de travertin la uşi şi ferestre. În continuarea marelui salon în stil Ludovic se află salonul doamnei Elena Cuza, dormitorul Doamnei şi camera copiilor Alexandru şi Dimitrie, toate acestea decorate cu elemente de mobilier, draperii, tapet şi brâuri pictate manual. Parcursul expoziţional se încheie cu camera servitorilor, mobilată la rândul ei, conform indicaţiilor din documentele amintite mai sus.
Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa, care în prezent adăposteşte Muzeul Memorial „Al.I.Cuza”.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Toate încăperile muzeului au galerii din lemn sculptat şi draperii realizate conform schiţelor din documentul original. Pereţii au fost decoraţi cu casete de stucatură, ritmate, în funcţie de registrul general propus, cu cornişe interioare şi o cromatică adecvată perioadei. Motivele decorative folosite au fost cele specifice: frunza de acant, buchetele şi ghirlandele de flori. Una dintre regulile de aur aplicate a fost respectarea relaţiei dintre tapiţerie-tapet-lambrochenuri-elemente de stucatură-piese de mobilier.
Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa, care în prezent adăposteşte Muzeul Memorial „Al.I.Cuza”.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
O serie de elemente noi au fost adăugate parcursului expoziţional, precum proiecţia holografică a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care îl înfăţişează pe acesta în mărime naturală, rostind câteva din celebrele sale discursuri. De asemenea, pentru prima dată, se pot admira, în curtea Palatului de la Ruginoasa, două piese de excepţie – trăsura (replica după original) şi sania (piesa originală restaurată) ce au aparţinut domnitorului.
Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa, care în prezent adăposteşte Muzeul Memorial „Al.I.Cuza”.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a murit în exil, la Heidelberg, în Germania, la 15 mai 1873. Potrivit ultimei sale dorinţe, a fost adus şi înmormântat lângă biserica de la Ruginoasa. În 1907, doamna Elena a mutat osemintele într-o criptă special amenajată în biserică, unde a fost depusă şi piatra de mormânt originală, din marmură albă, de Carrara. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, osemintele au fost evacuate la Curtea de Argeş. Grav avariată în timpul războiului, biserica de la Ruginoasa nu a mai putut primi osemintele domnitorului, acestea fiind depuse la Biserica Mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi, unde se află şi astăzi. AGERPRES
