„Poate că în ninsoarea siderală a haosului, fiecare suflet îşi are
planeta lui, închegată din limfa genunilor în noaptea dintâi a ivirii
sale pe lume, şi care îşi îndeplineşte ursita ascunsă în criptograma
unor fulgi care cad şi în târâitul mărunt al greierilor cereşti, şi
zadarnic alergăm să ne înfăptuim viaţa, căci tot ce gândim şi tot ce
trăim e ca un vis de departe, venit din lumina gheţurilor stelare.”
George Călinescu (1899 – 1965)
