Revista satirică şi literară „Aghiuţă” a apărut la Bucureşti, cu frecvenţă săptămânală, începând cu 3 noiembrie 1863 şi până la 17 mai 1864.
Director, redactor şef şi, probabil, singurul colaborator a fost Bogdan Petriceicu Hasdeu, potrivit „Dicţionarului General al Literaturii Române” (Editura Univers Enciclopedic, 2004).
Revista susţinea reformele lui A. I. Cuza şi îi combătea cu ironie vehementă pe cei care se opuneau domnitorului. De exemplu, Hasdeu afirma că, dacă vechii boieri sunt împotriva lui Cuza, e o dovadă că acesta „tinde la democraţie, piatra mormântală a ciocoismului” (Aghiuţă, Nr. 27, 17 mai 1864).
„Hasdeu nu se mulţumeşte numai să ia în derâdere, ca N. T. Orăşanu, ci demontează cu iscusinţă mecanismul vieţii politice, punând în evidenţă demagogia şi exagerările unor oameni politici ai vremii (nu este cruţat C. A. Rosetti – zis Berlicoco), venalitatea şi lipsa de convingeri ale altora, indiferenţa în faţa adevăratelor nevoi ale poporului”, punctează Remus Zăstroiu în „Dicţionarul General al Literaturii Române”.
Tot în revista „Aghiuţă”, Hasdeu a publicat o nouă versiune a nuvelei „Duduca Mamuca”, sub un nou titlu şi cu modificări, uneori substanţiale. („Micuţa sau Trei zile şi trei nopţi din viaţa unui studinte”).
La 17/29 mai 1864, Consiliul de Miniştri hotăra suprimarea revistei „Aghiuţă”, din cauză că opiniile prezentate în paginile publicaţiei erau prezentate fără ocolişuri şi într-o manieră nu tocmai ortodoxă. Motivaţia oficială a fost că autorul „nu încetează a cădea în licenţe şi indecenţe”, care aduc atingere „moralităţii publice” (Monitorul Oficial nr. 121, 1/3 iunie 1964).
Spirit enciclopedic, B. P. Hasdeu (1836-1907), un mare deschizător de drumuri în filologie, folcloristică şi istorie, a înfiinţat mai multe publicaţii. La Iaşi i-au apărut: „România”, „Foaia de istorie română”, „Foiţă de istorie şi literatură”, „Din Moldova” (ulterior „Lumina”).
După venirea la Bucureşti, în 1863, a editat revistele umoristice şi satirice „Aghiuţă” şi „Satirul” (febr.-iun. 1866), pe lângă alte publicaţii culturale şi literare, precum: „Traian” (devenită, în 1870, „Columna lui Traian”) şi „Revista nouă” (1887).
AGERPRES
*Explicatie foto: Rotonda scriitorilor (Rondul Roman) din Parcul Cismigiu; statuia lui Bogdan Petriceicu Hasdeu
