Puternicul cutremur din 4 martie 1977 a afectat, pe lângă București, și mai multe județe, situate cu precădere în regiunea de sud și în cea de est a țării. Este vorba despre județe precum Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iași, Vaslui, Buzău, Vrancea.
Imagine din orașul Buzău, după cutremurul din 4 martie 1977. (7 mart. 1977)
Din punct de vedere al victimelor omenești înregistrate, cele mai afectate au fost județele Prahova, Dolj, Teleorman, Ilfov, Vaslui, amintea ziarul ”Scânteia”, în ediția sa din 6 martie 1977.
În județul Buzău, s-au înregistrat, în urma cutremurului, importante prejudicii: aproape 1.900 de clădiri, din mediul urban și rural, complet distruse sau avariate; peste 300 de școli, grădinițe sau creșe dărâmate sau deteriorate; 30 de așezăminte social-culturale afectate de seism, relata AGERPRES într-un reportaj din data de 7 martie 1977.
În municipiul Buzău, a fost avariată Întreprinderea ”Textila”, prin prăbușirea unei părți din plafon, scria ziarul ”Scânteia” din 8 martie 1977. Același ziar relata, a doua zi, că în centrul municipiul Buzău se lucrează la degajarea ruinelor unor clădiri cu etaj de pe strada Unirii, aici acționând 200 de militari, dar și angajați ai Întreprinderii de prelucrare a maselor plastice, precum și un grup de elevi de liceu.
Imagine din orașul Buzău, după cutremurul din 4 martie 1977. (7 mart. 1977)
Imagine din cancelaria liceului ‘Bogdan Petriceicu Hasdeu’ din orașul Buzău, după cutremurul din 4 martie 1977. (7 mart. 1977)
Imagine din orașul Buzău, după cutremurul din 4 martie 1977. (7 mart. 1977)
În județul Prahova au izbucnit incendii la combinatele petrochimice de la Brazi și Teleajen, la rafinăria Vega și la laboratorul Institutului de petrol și gaze Ploiești. Câteva orașe de aici, precum și cartierul Nord din Ploiești nu au avut energie electrică. Tot la Ploiești s-a prăbușit un cămin de nefamiliști cu 160 de locuri, iar 15 oameni și-au pierdut viața, relata ziarul ”Scânteia” din 6 martie 1977.
Imagine din orașul Ploiești, după cutremurul din 4 martie 1977. (5 mart. 1977)
Imagine din orașul Ploiești, după cutremurul din 4 martie 1977. (7 mart. 1977)
Imagine din orașul Ploiești, după cutremurul din 4 martie 1977. (7 mart. 1977)
Imagine din orașul Ploiești, după cutremurul din 4 martie 1977. (7 mart. 1977)
Imagine cu clădirea Teatrului de Stat din orașul Ploiești, după cutremurul din 4 martie 1977. (7 mart. 1977)
Într-un reportaj al AGERPRES din 7 martie 1977 se arăta: ”În total, în municipiul Ploiești au avut de suferit 2.194 locuințe, dintre care 194 sunt distruse. Au fost afectate Palatul Culturii, o parte din Halele Centrale, mai multe școli și instituții. De asemenea, dintre cele 70 de unități industriale prahovene avariate, 35 sunt din Ploiești. Pretutindeni se acționează pentru înlăturarea avariilor și defecțiunilor produse de cutremur. (…)”. În același reportaj, se amintește că mai multe blocuri din cartierul Nord din Ploiești au avut de suferit avarii. Pe Bulevardul Republicii, în Piața centrală, pe străzile Mihail Kogălniceanu, Pielari, Mihai Bravu ș.a., multe clădiri sunt avariate, iar numeroase echipe lucrează la înlăturarea molozului, la remedierea pagubelor.
În județul Teleorman, au fost afectate orașele Zimnicea, Alexandria, Turnu Măgurele și alte localități.
Imagine din orașul Zimnicea, după cutremurul din 4 martie 1977. (6 mart. 1977)
Imagine din orașul Zimnicea, după cutremurul din 4 martie 1977. (6 mart. 1977)
Zimnicea a fost localitatea cel mai greu lovită din județul Teleorman. Zona centrală a acesteia a fost puternic afectată. După cum relata ziarul ”România liberă” din 7 martie 1977, în Zimnicea, multe străzi au fost transformate în ruine, s-au prăbușit 175 de case, au fost grav avariate alte 523, în total peste 80 la sută din fondul locativ a devenit de nefolosit; au suferit avarii trei unități economice, 19 unități comerciale, două școli, două grădinițe, spitalul. Aproximativ 4.000 de oameni din totalul populației de aproape 15.000 au devenit sinistrați în urma cutremurului. Mulți dintre ei au fost cazați în internate, în locuințele altor cetățeni, au plecat la rude sau la cunoștințe din alte localități, nota ziarul amintit.
Imagine din orașul Zimnicea, după cutremurul din 4 martie 1977. (6 mart. 1977)
Imagine de la refacerea orașului Zimnicea, după cutremurul din 4 martie 1977. (28 iul. 1977)
În numărul său din 8 martie 1977, același ziar relata, într-un reportaj, că în Zimnicea două mii de cetățeni, organizați pe echipe și ajutați de ostași, dispunând de 60 de autocamioane, tractoare și buldozere cu lame, au început vaste lucrări de recuperare și de refacere. Organizate pe străzi, 22 de echipe au ajutat la transportarea bunurilor către locul de cazare temporară a sinistraților (…) Spitalul fiind parțial avariat, s-au organizat două secții — boli interne și chirurgie — într-o clădire neafectată. În ziua de 7 martie, la orele amiezii, a început și acțiunea de demolare a construcțiilor grav avariate din zona din centru, mai menționa ”România liberă”.
În orașul Alexandria, centrul de reședință al județului Teleorman, peste 230 de case de locuit au devenit inutilizabile, iar numeroase alte clădiri au suferit avarii, în timp ce în Turnu Măgurele, o serie de clădiri, edificii publice, de învățământ și peste 600 de case au fost avariate, multe dintre ele foarte grav. (”România liberă” din 7 martie 1977)
În județul Dolj, cutremurul s-a soldat cu victime umane și însemnate pagube materiale, îndeosebi în municipiul Craiova. Aici au fost avariate grav Muzeul de Artă, Casa Băniei, Muzeul Olteniei, Universitatea, Biblioteca județeană, două cinematografe. De asemenea, 556 de clădiri de locuințe au fost grav avariate, urmând a fi demolate, alte 272 necesitând reparații capitale. Au fost afectate, de asemenea, rețelele de alimentare cu apă și cu energie electrică ale municipiului Craiova. După primele estimări, s-au înregistrat aproximativ 30 de morți și 300 de răniți, din care 50 în stare gravă, relata ziarul ”Scânteia” în ediția din 6 martie 1977.
Clădirea Muzeului de Artă din orașul Craiova, afectată în urma cutremurului din 4 martie 1977. (6 mart. 1977)
”La Craiova, localitate asupra căreia cutremurul și-a lăsat puternice amprente distrugătoare, activitatea își reia, treptat, cursul normal. Multe din întreprinderile afectate, printre care ”Electroputere” și Combinatul chimic, și-au reluat activitatea (…)”, relata o știre AGERPRES din 10 martie 1977, iar într-o altă știre, din 13 martie, se arăta că ”peste 30.000 de locuitori ai Craiovei au luat parte, duminică (13 martie n.red.), la acțiunile de degajare a imobilelor avariate și prăbușite, la transportul molozului și curățirea străzilor”.
În județul Vaslui, numeroase edificii, școli, creșe, grădinițe, locuințe din orașele Vaslui și Bârlad au fost afectate. În acest județ, șapte persoane și-au pierdut viața, iar 40 au fost rănite, anunța ”Scânteia” din 6 martie 1977.
Imagine de la grădinița nr. 1 din orașul Vaslui, afectată de cutremurul din 4 martie 1977. (12 mart. 1977)
Imagine de la grădinița nr. 1 din orașul Vaslui, afectată de cutremurul din 4 martie 1977. (12 mart. 1977)
”Județul Vaslui se numără printre cele greu încercate de seism. Parțial afectate sunt întreprinderi precum fabrica de rulmenți sau fabrica de cărămidă din Bârlad. Cutremurul a afectat parțial 4.055 locuințe vechi, cea mai mare parte din mediul rural, 737 dintre acestea fiind complet deteriorate”, nota ziarul ”România liberă” din 7 martie 1977.
Imagine din orașul Bârlad, după cutremurul din 4 martie 1977. (9 mart. 1977)
Imagine din orașul Bârlad, după cutremurul din 4 martie 1977. (9 mart. 1977)
Imagine din orașul Bârlad, după cutremurul din 4 martie 1977. (9 mart. 1977)
Imagine din orașul Bârlad, după cutremurul din 4 martie 1977. (9 mart. 1977)
Imagine din orașul Bârlad, după cutremurul din 4 martie 1977. (9 mart. 1977)
În orașul Iași, au fost deteriorate în urma cutremurului numeroase hale industriale, Palatul Culturii, săli de teatru și cinema, cămine studențești și cămine de nefamiliști (”Scânteia” din 6 martie 1977). ”Până ieri la amiază s-au dezafectat 30 de imobile vechi prăbușite și au fost înlăturate complet molozul și resturile de materiale (…)” (”Scânteia” din 10 martie 1977)
Imagine din orașul Iași, după cutremurul din 4 martie 1977. (5 mart.1977)
Imagine din orașul Iași, după cutremurul din 4 martie 1977. (5 mart.1977)
Imagine din orașul Iași, după cutremurul din 4 martie 1977. (9 mart.1977)
Imagine din orașul Iași după cutremurul din 4 martie 1977. (9 mart.1977)
Imagine din orașul Iași, după cutremurul din 4 martie 1977. (5 mart.1977)
Corespondentul din județul Iași al ziarului ”România liberă” anunța, în numărul din 7 martie, că în orașul Iași au fost accidentate 254 de persoane, din care 79 au necesitat internarea în spitale, iar patru persoane au decedat. Aici, cel mai grav au fost afectate imobilele vechi, 37 de imobile fiind complet distruse, iar 477 grav avariate. Ca urmare, 1.473 de familii au fost evacuate, asigurându-li-se cazarea în noile cămine de nefamiliști (…) Au suferit avarii și diferite instituții și școli situate în clădiri vechi, ca și sediile unor importante instituții culturale, precum Muzeul Unirii, Casa Pogor, Muzeul de Istorie, Palatul Culturii.
În județul Vrancea, avarii s-au înregistrat îndeosebi în orașul Focșani. Aici au fost afectate, între alte clădiri, Liceul ”Unirea” și câteva clădiri de școli generale, amintea ziarul ”Scânteia” din 10 martie 1977.
Imagine din orașul Focșani, după cutremurul din 4 martie 1977. (7 mart. 1977)
Imagine din orașul Focșani, după cutremurul din 4 martie 1977. (7 mart. 1977)
Imagine dintr-o sală de curs a liceului ‘Unirea’ din orașul Focșani, afectată în urma cutremurului din 4 martie 1977. (7 mart. 1977)
Imagine din orașul Focșani după cutremurul din 4 martie 1977. (7 mart. 1977)
AGERPRES
