de Constantin Gheorghe
Ce este atât de greu de înțeles? Cheltuielile TOTALE ale angajatorului cu sclavul din dotare erau până acum egale cu ”salariul brut”+”contribuțiile sociale ale angajatorului”. După ce plata tuturor contribuțiilor sociale trece în sarcina sclavului de pe plantație, cheltuielile angajatorului sunt fix aceleași, pentru că va adăuga contribuțiile sale sociale în brutul angajatului. Sigur, poate să n-o facă. Dar dacă n-o face, iar angajatul pleacă acasă cu vreo 20% din net în minus, a doua zi poate să pună lacăt pe afacere. Lăcomia îl va distruge. Criza forței de muncă va face orice angajator extrem de grijuliu cu angajații.
Acum, există o explicație și pentru deranjul ăsta: tot mai mulți patroni rețin contribuțiile sociale ale angajaților, dar nu le virează caselor de asigurări, și nu le virează nici pe ale lor. În principiu angajatul va fi acum extrem de atent să nu-l fure angajatorul. În teorie. În practică, așa cum nu plătesc TVA, dacă au chef de evaziune, nu vor plăti nici contribuțiile sociale ale angajaților, deși le vor reține. Soluția ar fi să plătească fiecare angajat. Dar ar fi deranjul prea mare.
Însă a vinde frica asta, că scad salariile, este o dovadă în plus că opoziția este incapabilă de a construi un proiect alternativ, pentru că nici în PNL, nici în USR, nici în PMP, nu există oameni capabili de a gândi așa ceva.
