Istorie
Castele în Spania.
Lăsând la o parte faptul că vreo 90% dintre cei aflați azi pe străzi, cu ocazia ceremonialului de înmormântare a Regelui Mihai, erau tradiționalii gură cască, amatori de ”evenimente” și de poze cu mortu, fie el și pe afet de tun, restul de 10% nu trebuie contabilizați toți în tabăra monarhistă. Sunt printre ei și monarhiști ireductibili. Dar ei sunt depășiți net de oportuniști, republicani în căutarea altui stăpân, mai generos decât ăștia de azi.
Și mai este o categorie: cea a celor care au văzut în participarea la eveniment un mod de a protesta pentru ceea ce cred ei că este ”starea mizerabilă” a țării și a politicii. Sunt destul de lucizi pentru a nu crede că monarhia e soluția, și suficient de cinici pentru a se folosi de ea ca de un berbec împotriva dușmanilor de clasă, oricare ar fi ei.
E cazul ca Margareta și Duda să nu-și clădească, plecând de la manifestările de ”pioșenie” și de ”admirație” de azi, castele în Spania. Ar fi țeapa supremă pe care le-ar da-o realitatea unei Românii bezmetice, care nu mai crede cu adevărat în nimeni și în nimic.
