Aproape 16 milioane de persoane au vizitat muzeele şi colecţiile publice din România, în 2017 (INS)

Aproximativ 16 milioane de persoane au vizitat, în 2017, muzeele şi colecţiile publice din România, în creştere cu 14,3% faţă de anul anterior, când se înregistrau 14 milioane de vizitatori, în timp ce bibliotecile au eliberat fiecărui utilizator, în medie, 11 volume, nivel similar raportat la perioada de referinţă, reiese din datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit sursei citate, reţeaua bibliotecilor care a funcţionat în anul 2017 a fost formată dintr-un număr de circa 10.000 de unităţi administrative (dintre care 3.520 în mediul urban) şi 103 filiale (97 în mediul urban), la fel ca în anul 2016. Bibliotecile au pus la dispoziţia publicului mai mult de 163 milioane de volume, din totalul cărora 124,7 milioane volume disponibile la oraş.

Numărul utilizatorilor activi a depăşit 3,2 milioane persoane, în cursul anului trecut, în scădere faţă de anul 2016, când numărul acestora a depăşit 3,4 milioane de persoane. Distribuţia numărului utilizatorilor activi arată o preponderenţă a utilizării bibliotecilor şcolare (50,6%) şi a celor publice (38,1%). Totodată, numărul volumelor eliberate diferiţilor utilizatori a fost, în anul 2017, de 35,8 milioane volume, revenind, în medie, 11 volume pe un utilizator.

„Accesibilă publicului larg din toate zonele ţării, reţeaua de biblioteci publice, formată din biblioteci judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale a pus la dispoziţia publicului 46 milioane volume de cărţi şi periodice tipărite, reunind în colecţiile proprii, 29,2 milioane titluri de cărţi tipărite şi 37 mii titluri de cărţi electronice. Raportat la numărul de locuitori se evidenţiază că, în anul 2017, la o bibliotecă publică au revenit, în medie, 8,7 mii locuitori. Unui locuitor i-au revenit, în medie, 2,3 volume din colecţiile bibliotecilor publice, de serviciile acestor biblioteci beneficiind 1,2 milioane utilizatori activi. Pentru populaţia care a frecventat bibliotecile publice au fost disponibile, în medie, 37,3 volume pentru un utilizator”, notează INS.

Datele oficiale arată, în acelaşi timp, că personalul bibliotecilor (inclusiv cel din bibliotecile şcolare), a fost format, la sfârşitul anului 2017, din 10.592 persoane, 91,3% din acesta fiind personal de specialitate.

În ceea ce priveşte activitatea muzeelor, aceasta s-a derulat în peste 400 de unităţi, iar numărul bunurilor culturale şi naturale s-a ridicat, anul trecut, la peste 18 milioane, în creştere cu circa trei milioane, faţă de anul 2016. Din totalul bunurilor expuse de muzee în anul anterior, 16,9 milioane au fost bunuri culturale şi piese de muzeu, iar 1,244 milioane au reprezentat plante şi animale din grădinile botanice, zoologice, acvarii şi rezervaţii naturale.

De asemenea, numărul vizitatorilor la muzee şi colecţii publice, înregistrat în anul 2017, a fost de 15,9 milioane de persoane, în creştere faţă de anul 2016, când se înregistrau 14,2 milioane de persoane. În plus, mai mult de 600.000 persoane au efectuat vizite gratuite în „Noaptea Muzeelor’ în anul 2017.

Totodată, în reţeaua de unităţi muzeale lucrau, anul trecut, 6.989 persoane, din care mai mult de jumătate (52,3%) l-a reprezentat personalul de specialitate.

În cazul activităţii instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte, statistica arată că reţeaua naţională a cuprins, în anul 2017, un număr de 230 de unităţi, din care 160 unităţi de bază şi 70 de secţii, faţă de 227 unităţi în anul 2016, din care 167 unităţi de bază şi 60 de secţii. Instituţiile şi companiile de spectacole au susţinut 23.500 de reprezentaţii, urmărite de 6,4 milioane spectatori.

Tot anul trecut, în funcţie de tipul instituţiilor şi companiilor de spectacole, cei mai mulţi spectatori s-au înregistrat la teatre (42%) şi la spectacolele susţinute de ansambluri artistice, trupe de dans şi de divertisment (32,2%). Personalul de specialitate existent la sfârşitul anului 2017 în cadrul instituţiilor şi companiilor de spectacole şi concerte a fost de 12.002 persoane, dintre care 60,2% aveau funcţii artistice de specialitate.

La finele anului trecut, în România au funcţionat 559 de unităţi cu activitate editorială a revistelor şi ziarelor, faţă de 558 unităţi în anul 2016, dintre care 255 de edituri au publicat ziare (cotidiene şi ne-cotidiene), 267 edituri au publicat reviste şi un număr de 37 unităţi editoriale au publicat atât ziare, cât şi reviste. Cele 292 edituri care au editat ziare tipărite au publicat, în anul 2017, un număr de 109 titluri de ziare cotidiene tipărite şi 172 titluri de ziare ne-cotidiene tipărite. În acelaşi timp, în mediul online s-au publicat 147 titluri de ziare cotidiene şi 97 titluri de ziare ne-cotidiene.

Numărul titlurilor publicaţiilor periodice (reviste), apărute în anul 2017, a fost de 1.646 titluri tipărite şi 410 titluri online. În anul 2017, personalul angajat al editurilor a fost de 5.079 de persoane, trei sferturi dintre acestea fiind personal de specialitate.

În privinţa producţiei naţionale de filme pentru marele ecran, datele oficiale relevă că, în anul 2017, s-au realizat 41 de filme, dintre care 28 filme artistice (18 filme artistice producţie românească şi 10 filme artistice realizate în coproducţie), 11 filme documentare şi ştiinţifice, respectiv două filme de animaţie.

Reţeaua cinematografică, existentă la sfârşitul anului trecut, în evidenţele Centrului Naţional al Cinematografiei, a cuprins 90 de unităţi cinematografice cu bandă normală (89 cinematografe şi o caravană), în timp ce, în anul 2016, evidenţele Centrului Naţional al Cinematografiei, au cuprins 92 de unităţi cinematografice cu bandă normală. Aceasta a dispus de 385 săli de cinema cu un total de 72.100 de locuri. Proiecţia cinematografică a cuprins 602.600 spectacole, vizionate de 13,9 milioane de spectatori.

În anul 2017, au fost distribuite în cinematografe 443 filme, din care 67 filme naţionale (sau coproducţii) şi 376 filme străine, în scădere faţă de anul 2016, când au fost distribuite 505 de filme, dintre care 64 naţionale (sau coproducţii) şi 441 filme străine.

Pe segmentul programelor de emisie al staţiilor de radio publice, INS arată că acestea au cuprins 148.000 ore-program (129.200 ore-program au reprezentat emisiuni interne şi 18.800 ore-program emisiuni externe), cu 6.400 ore-program mai puţine faţă de anul 2016.

Staţiile de televiziune publice au difuzat, în anul 2017, un număr de 52.600 ore-program emisie. Din totalul orelor-program emise, circa 20% l-au reprezentat programele de evenimente şi informaţii, circa 15% programe de artă şi cultură şi câte aproximativ 10% programele de ştiri sau divertisment, la fiecare categorie. În plus, programele difuzate în limbile minorităţilor naţionale au totalizat un număr de 1.138 ore-program emisie.

În 2017, posturile de radio şi televiziune particulare au difuzat, prin sistem terestru şi digital terestru, prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu) şi prin satelit.

Pe parcursul anului trecut, în România au funcţionat 522 de posturi particulare de radio care au difuzat terestru un număr de 186.400 zile de emisie, din care 375 posturi au difuzat prin programe proprii un număr total de 133.000 zile de emisie. Două posturi particulare de televiziune au difuzat, în anul 2017, programe în sistem digital terestru cu un număr total de 438 zile de emisie.

Anul trecut, a existat un post de radio particular şi 321 posturi de televiziune particulare care au difuzat prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu). De asemenea, au funcţionat 21 de posturi particulare de radio care au difuzat programe prin satelit cu un număr de 7.600 zile de emisie şi 86 de posturi de televiziune particulare cu un număr de 30.300 zile de emisie. AGERPRES/