La 1 ianuarie 1945, în cursul celui
de-al Doilea Război Mondial, trupele Corpului 7 armată român, alături de
trupele sovietice, au început luptele în interiorul Budapestei.
Succesele obţinute de coaliţia antifascistă în 1944 pe frontul
sovieto-german şi pe cel din Europa apuseană şi sudică aduseseră
Germania hitleristă într-o situaţie catastrofală. Cu toate pierderile
imense pe care le suferise, la începutul anului 1945 Germania mai
dispunea de 299 de divizii şi 31 de brigăzi, cu un efectiv de 7.500.000
de oameni şi înzestrate cu o cantitate mare de tehnică de luptă. Din
aceste forţe, pe frontul sovieto-german se aflau 169 de divizii şi 20 de
brigăzi germane, precum şi 16 divizii şi o brigadă ungară, cu peste
3.000.000 de luptători, se arată în lucrarea ”Marea conflagraţie a
secolului XX – Al Doilea Război Mondial” (Editura Politică, Bucureşti,
1971).
Operaţia dusă de trupele Armatei 4 române în cooperare cu cele sovietice
în nord-estul Ungariei în lunile noiembrie şi decembrie 1944 a avut o
importanţă deosebită în desfăşurarea cu succes a bătăliei pentru
Budapesta. ”Trupele noastre au forţat Tisa, Bodrogul şi Hernadul, au
dus lupte grele în terenul mlăştinos de pe malul de vest al Tisei şi în
munţii împăduriţi Hegyalja şi, înfrângând rezistenţa inamicului şi
greutăţile terenului, şi-au adus din plin contribuţia la izgonirea
trupelor fasciste din partea de nord-est a Ungariei. Prin cucerirea
munţilor Hegyalja ele au zdrobit unul din bastioanele principale ale
apărării fasciste, care închidea drumul forţelor noastre spre teritoriul
Cehoslovaciei cotropit de hitlerişti”, se arată în volumul ”Armata
română pe frontul antihitlerist”, autor general-maior dr. Ion Cupşa
(Editura Militară, Bucureşti, 1973).
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES – Sfârşitul ‘Operaţiunii Budapesta’,
eliberarea capitalei maghiare de către trupele sovietice şi române în
cel de-al Doilea Război Mondial. În imagine: Palatul Regal din
Budapesta. (13 febr. 1945)
Printre marile unităţi ale Armatei române care au parcurs un lung şi
glorios drum de luptă în timpul războiului antihitlerist se înscrie şi
Corpul 7 armată, aflat sub comanda generalului Nicolae Şova. În
decembrie 1944 trupele române au primit misiunea să participe, împreună
cu trupele sovietice, la zdrobirea forţelor hitleriste şi horthyste
dispuse pe căile de acces din apropierea Budapestei. Cea mai importantă
dintre operaţiile la care a luat parte Corpul 7 armată, alături de
armatele sovietice, a fost cea pentru eliberarea capitalei Ungariei,
Budapesta.
(”Armata română în războiul antihitlerist. Culegere de articole”, Editura Politică, Bucureşti, 1965)
La cumpăna anilor 1944-1945 trupele sovietice şi cele române ajunseseră
în apropiere de Budapesta. În ultima zi a anului 1944, Corpul 7 armată
şi trupele sovietice au ajuns în contact cu ultima centură de apărare a
Budapestei, cea care trecea chiar prin periferiile marelui oraş. ”La
sud şi la nord întreaga câmpie panonică pare un ocean de flăcări. Se
înfruntă forţe uriaşe” – astfel este descrisă imaginea acelor zile de
luptă în lucrarea ”August 1944 – Mai 1945” (Editura Militară,
Bucureşti, 1969). Armatele hitleristo-horthyste aveau aproximativ 55 de
divizii, între care aproximativ 15 blindate şi motorizate, precum şi o
masivă aviaţie. Trupele sovietice aveau un număr aproximativ egal de
divizii angajate pe teritoriul Ungariei, plus două armate aeriene,
indică lucrarea mai sus-amintită.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES – Sfârşitul ‘Operaţiunii Budapesta’,
eliberarea capitalei maghiare de către trupele sovietice şi române în
cel de-al Doilea Război Mondial. În imagine: clădirea Parlamentului din
Budapesta. (13 febr. 1945)
În ziua de 30 decembrie 1944, executând o manevră de învăluire pe la sud cu Divizia 19 infanterie, combinată cu un atac de front executat de Divizia 2 infanterie, Corpul 7 a reuşit să zdrobească gruparea hitleristă-horthystă din zona localităţii Cinkota, unul dintre bastioanele de apărare pe căile de acces spre Budapesta. ”Anul nou ne-a găsit în plină ofensivă la marginea oraşului (…) Prin lupte grele desfăşurate atât ziua, cât şi noaptea, în condiţii grele de timp şi teren, pe o adâncime de peste 200 km, diviziile noastre ajunseseră, la 31 decembrie 1944, la porţile Budapestei”, arăta generalul Nicolae Şova, comandantul Corpului 7 armată român. Primele succese obţinute de trupele române în cursul luptelor din interiorul oraşului Budapesta au fost menţionate într-un comunicat special transmis de posturile de radio Bucureşti: ”În ziua Anului nou 1945, trupele Armatei 1 române, în colaborare cu marile unităţi sovietice, după ce au sfărâmat ultima centură de apărare, au pătruns în Budapesta şi duc lupte de stradă spre centrul capitalei maghiare”. (”Armata română în războiul antihitlerist. Culegere de articole”, Editura Politică, Bucureşti, 1965)
Au urmat lupte deosebit de grele, în plină iarnă, în interiorul oraşului Budapesta, care avea să fie eliberat la 13 februarie 1945.
AGERPRES
Explicaţie foto: Sfârşitul ‘Operaţiunii Budapesta’, eliberarea capitalei maghiare de către trupele sovietice şi române în cel de-al Doilea Război Mondial. În imagine: Palatul Regal din Budapesta. (13 febr. 1945)
