Politicianul, filosoful și omul de știință Benjamin Franklin s-a născut în orașul Boston, la 17 ianuarie 1706, ca fiu al unui meșter de lumânări. A fost al 15-lea din cei 17 copii ai familiei.
Sursa foto: captură YouTube
A învățat să citească destul de repede și, deși avea bune rezultate la școală, a renunțat la cursuri la vârsta de 10 ani, pentru a lucra la magazinul de lumânări al tatălui său. Benjamin citea foarte mult în timpul său liber. Doi ani mai târziu, a fost nevoit să se angajeze ca ajutor de zețar la tipografia fratelui său, James. Când fratele său a lansat săptămânalul „The New England Courant”, pentru că a refuzat să publice orice era scris de Benjamin Franklin, acesta a scris în secret o serie de scrisori umoristice pe care le-a trimis la gazetă sub numele de „Mrs. Silence Dogood”. După ce a aflat că a publicat scrisorile lui Benjamin, James a devenit furios și agresiv cu fratele său. Cei doi frați nu s-au mai înțeles, iar Benjamin Franklin a plecat din oraș.
O perioadă a fost în Philadelphia, unde a lucrat la un atelier de imprimare. Încurajat de guvernatorul Pennsylvaniei, William Keith, să înființeze propriul atelier de imprimare, a plecat la Londra. Scrisorile de recomandare din partea lui William Keith, nu au mai ajuns însă și a fost nevoit să-și caute de lucru în mai multe tipografii. În 1725, Franklin a publicat primul său pamflet, „A Dissertation upon Liberty and Necessity, Pleasure and Pain,”. Un an mai târziu, când a adunat suficienți bani s-a întors în America.
În 1728, când Franklin avea 22 de ani, a întemeiat primul său atelier tipografic cu un partener al său, Hugh Meredith, a perfecționat turnatul literelor și a îmbunătățit tehnica gravurii în cupru. Cei doi au publicat un săptămânal numit „The Pennsylvania Gazzette”. În 1729, Franklin a publicat un alt pamflet, „A Modest Enquiry into The Nature and Necessity of a Paper Currency,” și cu banii câștigați a cumpărat „The Pennsylvania Gazette”. Succesul și importanța sa au crescut în anii 1730 odată cu tipărirea almanahului „Poor Richard’s Almanack”, cea mai cunoscută publicație a sa, atât, în America, cât, și în Europa. Acest almanah era un calendar în care scria predicții meteorologice pentru acel an, povestioare amuzante, glume și proverbe. După câțiva ani, a ajuns la un tiraj de peste 10.000 de exemplare. În 1734, a tipărit prima ediție americană a Constituțiilor lui Anderson din 1723. A intrat în francmasonerie în 1731 și a fost ales în 1734 mare maestru al masonilor din Pennsylvania, potrivit site-ului biography.com
Între timp, a învățat câteva limbi și a studiat cărți științifice în engleză, franceză și germană. De asemenea, a înființat și un club de dezbateri numit „Junto”, care mai târziu a devenit „American Philosophical Society” și care avea drept obiectiv răspândirea științei. Cu ajutorul acestui club a întemeiat, în 1731, prima bibliotecă publică din America. În 1749, Franklin a scris un pamflet referitor la educarea tinerilor în Pennsylvania, care a dus la înființarea Academiei din Philadelphia, în prezent Universitatea din Pennsylvania.
În anul 1740, Franklin și-a extins antreprenoriatul cu invenția sobei Franklin, care furniza mai multă căldură cu mai puțin combustibil. În 1748, în vârstă de 42 de ani, Franklin a devenit unul dintre cei mai bogați oameni din Pennsylvania. A înființat ziare și biblioteci noi, a donat bani cu care au fost finanțate burse, școli și muzee din Boston și Philadelphia. La inițiativa lui, s-a înființat o societate filosofică iluministă, având drept scop propagarea cunoștințelor științifice, filosofice și politice. Franklin a devenit membru al Consiliului orașului Philadelphia în 1748. În 1751, Franklin a fost ales un consilier municipal al Philadelphiei și reprezentant în Adunarea Pennsylvania, o poziție în care a fost reales anual până în 1764.
A participat activ la lupta pentru independența SUA și a contribuit la elaborarea „Declarației de independență” (1776), pronunțându-se pentru abolirea sclaviei negrilor. A reprezentat SUA în Franța și Spania și a reușit să încheie tratate de alianță cu aceste state.
Franklin a cucerit prin meritele sale gloria de remarcabil savant și îndrăzneț inovator în domeniul științelor naturii. Primele experimente și cercetări datează din 1747. A dezvoltat teoria electricității introducând noțiunile de electricitate pozitivă și negativă. Gloria câștigată de acesta în rândul marelui public s-a datorat în special cercetărilor sale asupra trăsnetului și inventării paratrăsnetului. A cercetat factorii de creștere a populației și a relevat importanța igienei. În 1762, a construit o armonică de sticlă, dintr-o serie de cupe din sticlă, de mărimi diferite, aranjate în ordine sonoră ascendentă (de la grav la acut), instrument care a avut o largă popularitate în secolul al XIX-lea, în special în spectacolele de circ și music-hall.
După aproape un deceniu petrecut în Franța, Franklin s-a întors în Statele Unite, în 1785. A fost ales, în 1787, pentru a reprezenta Pennsylvania la Convenția Constituțională care a elaborat și a ratificat noua Constituție a Statelor Unite.
Autodidact, el a primit diplome de onoare din parte mai multor universități, precum Harvard, Yale, „England’s Oxford University” și „Scotland’s University of St. Andrews” din Scoția.
Concepțiile filosofice ale lui Franklin au caracter deist. El consideră că Dumnezeu este creatorul Universului și neagă concepția teologică asupra naturii. Reprezentant de seamă a iluminismului american din secolul al XVIII-lea, Franklin a fost un savant de tip enciclopedist. De asemenea, el și-a exprimat opoziția sa față de sclavie într-o manieră mai zgomotoasă. A fost președinte al Societății pentru promovarea abolirii sclaviei din Pennsylvania, a scris numeroase pamflete îndemnând la abolirea sclaviei și a cerut Congresului SUA, în 1790, să pună capăt sclaviei și comerțului cu sclavi.
Benjamin Franklin murit la 17 aprilie 1790, în Philadelphia, Pennsylvania, în casa fiicei sale, Sarah Bache.
sursa-
