de Constantin Gheorghe
Ce obraz mai avem noi, românii, să cerem socoteală statului norvegian pentru severitatea tratamentului aplicat unei familii, care se presupune că-și trata violent copiii, când aflăm că, timp de mai mulți ani, un tată și-a violat cele două fiice, una fiind acum însărcinată? Ani în care și soția individului, și comunitatea, știau despre faptele brutei, dar au tăcut. N-a știut ”statul” român despre aceste fapte oribile? Sigur a știut. Dar nu i-a păsat, câtă vreme n-a fost deranjat din letargia lui planificată. Și n-a fost, pentru că, de fapt, nouă, românilor, nu ne pasă. Asta e realitatea! Restul e populism grețos, amplificat de goana după rating a unor televiziuni.
