„Conversatie cu un absent, scrisoarea este un eveniment major al singuratatii. Adevarul despre un autor e de cautat mai degraba in corespondenta decat in opera sa.
Cel mai adesea, opera este o masca. In cartile sale, Nietzsche joaca un rol, se erijeaza in judecator sau profet, isi ataca prietenii si dusmanii si se plaseaza – orgolios – in centrul viitorului. In schimb, in scrisori se plange, e nenorocit, abandonat, bolnav, amarat, e tocmai contrariul a ceea ce se vede in necrutatoarele sale verdicte si imprecatii, adevarata insumare de diatribe.”
-CIORAN
