O pregătire umanistă dublată de una reală dau naștere unei personalități complexe ce se sprijină pe echilibrul dintre rațiunea inimii și a minții deopotrivă. O astfel de personalitate este Spiru Haret, matematician și sociolog, cunoscut în epocă ca reformator al sistemului educațional românesc, alături de antemergătorii săi Gheorghe Lazăr, Iordache Otetelișanu sau Titu Maiorescu. Nea Spiru cum era cunoscut în epocă a avut un vis prin care să educe românii din sate. Dincolo de înființarea unor instituții moderne precum biblioteci, mici adunări sătești ad-hoc cu intelectualitatea rurală, invatotorul și preotul din sat, Haret a înțeles că țăranul român are nevoie de socializare și după de educație. Așa au apărut în satul românesc șezătorile și clăcile. Astăzi mințile luminate din lume se preocupa de resocializarea omului modern care prin prismă utilizării internetului, a telefonului și a noilor tehnologii, își reduce nevoia de a socializa. Oare mai avem azi în România un Spiru Haret modern care să aibă o viziune?
de Alexandru Filimon
