În 1877 se realizau trei kilometri de cale ferată pe zi la un preț scăzut pentru acea epocă. Această reușită are în spate un context istoric și militar mai larg. La începutul anilor 1877, România dispunea de 1.264 km de cale ferată, 110 locomotive cu aburi și peste 2.000 de vagoane de călători și marfă, un total insuficient pentru nevoile armatei. Ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu semnează Convenția română-rusă care promitea trecerea liberă pe teritoriul României a armatei imperiale ruse. Guvernul Imperial rus după o analiză a situației feroviare de pe teritoriul român au decis că este mai avantajos să trecă frontiera pe la Galați fapt pentru care s-a trecut la proiectarea liniei de cale ferată Tighină – Reni- Galați. Construcția în lungime de 304 km, a fost dată în folosisita într-un timp record de 100 de zile, respectiv trei kilometri pe zi, cu un preț scăzut de 85.000 de rule pe zi. 13.0000 de lucrători au pus umărul la făurirea acestei lcurari feroviare. Acest efort a fost extins și după trei ani ani se înființează pe 16 noiembrie primele structuri de transporturi în Armata română.
de Alexandru Filimon
