BISERICI ŞI CATEDRALE: Mănăstirile de pe Muntele Athos

17 mai 2020 destin valah Istorie

Muntele Athos (Sfântul Munte al Athonului – numit şi Grădina Maicii Domnului) este o peninsulă legată de pământul Greciei în partea dinspre miazăzi, având celelalte trei părţi scăldate de Marea Egee, unde există multe mănăstiri, schituri şi chilii. 

Multe dintre acestea au fost construite după încreştinare. Începând cu primele decenii ale secolului al IX-lea, monahismul aghiorit a intrat într-o nouă fază, iar Muntele Athos şi-a dobândit caracterul său de ţinut exclusiv monahal, cu graniţe bine determinate, cu organizare administrativă proprie, având capitala la Kareia, potrivit site-ului www.munteleathos.com.

 Pe Sfântul Munte, au fost întotdeauna călugări de toate naţiile. Locuiau în aceleaşi mănăstiri, fără să fie nevoie de mănăstiri separate. Cu timpul, au apărut câteva mănăstiri populate exclusiv de anumite naţii: una de ruşi – Sfântul Pantelimon; una de sârbi – Hilandaru; alta de bulgari – Zografu. Numărul călugărilor a fost diferit, în funcţie de perioadele istorice. 

MĂNĂSTIREA ZOGRAFU

Sursa foto: munteleathos.com


Domnitorii români – moldoveni şi munteni – au ajutat foarte mult Sfântul Munte, dar nu s-au gândit să înfiinţeze mănăstiri româneşti, „ştiind că ajută monahismul ortodox care este unul, ori din ce naţie s-ar trage fiecare”, conform site-ului munteleathos.ro. 

„În anul 1920, situaţia era următoarea: ruşi – 4.800; greci – 3.900; români – 500; bulgari – 500; sârbi – 150; georgieni – 50. În foarte scurt timp, din 1920 până în 1970, numărul călugărilor a scăzut de la aproximativ 10.000 la 1.146. Iar din 1974 începe să crească uşor, ajungând la ora actuală să fie în jur de 2.500 de călugări. Numărul mănăstirilor este stabilit la 20, iar al schiturilor la 12. Numărul chiliilor nu se ştie exact, deoarece au fost foarte multe părăsite şi s-au dărâmat”, scrie site-ul amintit. 

Cele 20 de mănăstiri, în ordinea după care sunt aşezate în catalogul mănăstirilor atonite, sunt următoarele: Marea Lavră, Vatopedu, Iviru, Hilandaru, Dionisiu, Cutlumuş, Pantocrator, Xeropotamu, Zografu, Dohiariu, Caracalu, Filoteu, Simonopetra, Sfântul Pavel, Stavronichita, Xenofont, Grigoriu, Esfigmenu, Sfântul Pantelimon (Russikon) şi Constamonitu. precizează site-urile www.munteleathos.com şi www.munteleathos.ro.

  * Mănăstirea Marea Lavră a fost înfiinţată la anul 963, de Sfântul Atanasie Atonitul. 
 

MĂNĂSTIREA MAREA LAVRĂ

Sursa foto: munteleathos.com


* Mănăstirea Vatopedu, închinată Bunei Vestiri a Maicii Domnului, se spune că a fost construită de împăratul Teodosie cel Mare. Pe la începutul secolului al X-lea, mănăstirea a fost distrusă de piraţi, iar în anul 972 a fost refăcută de trei ctitori: Atanasie, Antonie şi Nicolae, scrie site-ul www.munteleathos.com.

MĂNĂSTIREA VATOPEDU

Sursa foto: munteleathos.com


* Mănăstirea Iviru, situată în partea de N-E a peninsulei, a fost zidită la sfârşitul secolului al X-lea, pe locul unde mai înainte fusese Lavra Sfântului Climent, de către Ioan Iviritul, fost curtean al voievodul David al Iviriei şi general al Bizanţului.

 * Mănăstirea Hilandaru este aşezată într-un loc foarte frumos, cu mulţi chiparoşi în apropiere, şi a fost construită în secolul al XII-lea de către Ştefan Nemanici, care în călugărie a luat numele de Simeon, împreună cu fiul său, Sava, conform site-ului www.munteleathos.ro.

* Mănăstirea Dionisiu a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, de către Cuviosul Dionisie, care mai întâi a fost călugăr la Mănăstirea Filoteu, unde era stareţ fratele lui, Teodosie.

    * Mănăstirea Cutlumuş se află în apropierea Kareii şi a fost zidită în secolul al XII-lea de un conducător arab, care s-a încreştinat şi s-a călugărit, schimbându-şi numele din Cutlumuş în Constantin, iar mănăstirii i-a rămas denumirea de Cutlumuş. Mănăstirea mai are şi alte denumiri: „Mănăstirea voievodului”, „Lavra ţărilor Române” şi „Mănăstirea lui Hariton”, scrie site-ul www.munteleathos.com. Voievozii români care au ajutat cel mai mult mănăstirea au fost: Nicolae Alexandru Basarab, Vladislav I, Vlad Călugărul, Neagoe Basarab, Radu de la Afumaţi, Mircea Ciobanu, Mihai Viteazul, Matei Basarab.

MĂNĂSTIREA CUTLUMUS

Sursa foto: munteleathos.com


    * Mănăstirea Pantocrator este aşezată pe malul mării, în partea de N-V a Sfântului Munte, şi este închinată Schimbării la Faţă a Mântuitorului. A fost ctitorită de doi mari conducători de oaste, Alexie şi Ioan, care – părăsind lumea – au venit în Sfântul Munte, îmbrăţişând viaţa monahală. Fiind ajutaţi de ruda lor, Ioan al V-lea Paleologul, împăratul Bizanţului, au construit mănăstirea. Mai târziu, mulţi domnitori români au ajutat această mănăstire, precum Neagoe Basarab, marele logofăt al Moldovei Gavril Trotuşanu, Alexandru Iliaş, Constantin Brâncoveanu.

    * Mănăstirea Xeropotamu este situată la jumătatea drumului dintre Dafne şi Kareia, fiind închinată Sfinţilor 40 de Mucenici. A fost ctitorită de împăraţii Constantin al VI-lea (913-959) şi Roman I Lecapenul (920-944). Tradiţia spune că întemeietor al mănăstirii a fost Sfântul Pavel Xeropotamiteanul, care a fost fiu de împărat. 

    * Mănăstirea Zografu se află în partea de N-V a peninsulei şi a fost înfiinţată în secolul al X-lea de trei monahi, fraţi: Moise, Aaron şi Ioan, din Ahrida. Mănăstirea este închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.

    * Mănăstirea Dohiariu se află pe malul mării venind dinspre Uranopolis, în partea de S-V a Peninsulei Atonului, şi este închinată Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Ea a fost înfiinţată de un ucenic al Sfântului Atanasie Atonitul, numit Eftimie, pe la sfârşitul secolului al X-lea, potrivit site-ului www.munteleathos.com.

    * Mănăstirea Caracalu este închinată Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi se află între Mănăstirea Lavra şi Iviru, fiind înconjurată de livezi. Primul ctitor al ei a fost împăratul roman Antonin Caracal (211-217) de la care şi-a luat numele. În secolul al XVI-lea, mănăstirea a fost distrusă de piraţi. Voievodul Moldovei Petru Rareş a refăcut mănăstirea, dimpreună cu biserica mare.

    * Mănăstirea Filoteu a fost înfiinţată pe la sfârşitul secolului al X-lea de cuviosul Filotei, care a trăit în acelaşi timp cu Sfântul Atanasie Atonitul.

    * Mănăstirea Simonopetra se află în partea de S-V a peninsulei şi este închinată Naşterii Domnului. A fost înfiinţată de cuviosul Simon.

    * Mănăstirea Sfântul Pavel a fost construită în a doua jumătate a secolului al X-lea de Sfântul Pavel Xeropotamitul, care a trăit o perioadă într-o peşteră, aproape de locul unde se află mănăstirea. Biserica mare este închinată Întâmpinării Domnului.

MĂNĂSTIREA SFÂNTUL PAVEL

Sursa foto: munteleathos.com


  * Mănăstirea Stavronichita se află între Mănăstirile Iviru şi Pantocrator. Este cea mai mică dintre cele 20 de mănăstiri ale Sfântului Munte. 

  * Mănăstirea Xenofont e aşezată pe malul mării, între Mănăstirile Dohiariu şi Sfântul Pantelimon. Este închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe şi a fost construită în secolul al X-lea de Cuviosul Xenofont.

  * Mănăstirea Grigoriu se află pe malul mării în partea de S-V a peninsulei, între Mănăstirile Simonopetra şi Dionisiu. A fost înfiinţată în secolul al XIV-lea de Cuviosul Grigorie. În anul 1497, mănăstirea a fost refăcută din temelii de domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare Şi Sfânt. 
 

MĂNĂSTIREA GRIGORIU

Sursa foto: munteleathos.com


* Mănăstirea Esfigmenu e situată pe malul mării şi este închinată Înălţării Domnului. Ca primi ctitori îi are pe împăratul Teodosie cel Mic, pe împăratul Marcian şi pe Sfânta împărăteasă Pulheria, sora lui Teodosie, la anul 445. Ei au dăruit mănăstirii o parte din Lemnul Sfintei Cruci. Tot aici se află o sfântă cruce, toată din aur şi împodobită cu pietre de mare preţ, dăruită mănăstirii de împărăteasa Rusiei, Ecaterina, precizează site-ul www.munteleathos.com.

* Mănăstirea Sfântul Pantelimon (Russikon) este închinată Sfântului Mucenic Pantelimon, fiind ctitorită din temelie de domnitorul Moldovei Scarlat Calimah, în anul 1765. Prima mănăstire, numită „Mănăstirea Tesaloniceanului”, a fost pe locul numit „Vechiul Russikon”, fiind înfiinţată în secolul al XI-lea de călugări greci. Ajungând pustie, a fost refăcută, primul ctitor al ei fiind prinţul Lazăr al Serbiei. Noii mănăstiri i se mai spune şi „Mănăstirea Calimahilor”, pentru că a fost foarte mult ajutată de familia ctitorului.

MĂNĂSTIREA SFÂNTUL PANTELIMON

Sursa foto: munteleathos.com


* Mănăstirea Constamonitu este aşezată pe un loc deschis şi foarte frumos, pe partea golfului Singhiticu, între mănăstirile Zografu şi Dohiariu, la o oră de mers pe jos de la malul mării. Este închinată Sfântului Întâiului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan. Se spune că ar fi fost înfiinţată de Constanţiu, fiul împăratului Constantin cel Mare, în secolul al IV-lea. De aici vine şi denumirea ei – Constamonitu (în traducere înseamnă „Mănăstirea lui Consta”), precizează site-ul www.munteleathos.com.

AGERPRES

Explicaţie foto deschidere: MĂNĂSTIREA CARACALU

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Destin Valah © 2020 . Designed by: Livedesign