de Constantin Gheorghe
Și să nu începeți cu ”Je suis Paris!” Că ați fost și Charlie. Fix de asta s-au împiedicat demenții! Nu, fiți oameni, orice s-ar întâmpla, fiți solidari cu semenii voștri. Noi am dat suprema expresie a imbecilității, când ne-am apucat să distrugem conducerea statului în vârf de criză, pentru că un dobitoc tremura de nerăbdare să aibă ”guvernul lui.”
Da, când trebuia să fim solidari, noi ne-am apucat să ne sfâșiem între noi. Dacă lucrurile astea se petreceau la noi, acum ucigașii erau aplaudați, toată lumea înjura autoritățile, și cerea pielea ”statului”. Norocul nostru este că degeaba ar ataca cineva România. N-ar avea niciun impact. Cui îi pasă de noi, dacă nouă nu ne pasă de noi?
Înainte de orice, poate ne uităm în oglindă, și poate nu ne place ceea ce vedem. Și începem să ne schimbăm. Deși slabe speranțe…
