de Constantin Gheorghe
Cică azi e ziua internațională a romilor țigani, sau a țiganilor romi, că nu mai știi care-s unii, care-s ceilalți. În fiecare zi e câte o năzdrăvănie din asta. Am uitat oare că, înainte de a fi alb, negru, galben, înalt, scund, slab, gras, evreu, român, țigan, rus, american, hetero sau homo, bogat sau sărac, suntem CETĂȚENI, cu drepturi, libertăți și obligații egale? Și că, dincolo de asta, intervin fie discriminările, fie privilegiile, bazate tocmai pe apartenența la una din categoriile de mai sus?
Vrem să fim orice, numai cetățeni, nu, trăind cu iluzia că apartenența la anumite grupuri îți dă dreptul de a fi ”mai cu moț”, îți oferă alt statut social, alt acces la resurse. Fiecare se imaginează deasupra tuturor. Ei bine, nu, drumul ăsta nu duce decât la conflicte și instabilitate socială. Invidia o fi, poate, bună, dar ea singură nu poate fi motorul progresului.
