de Denisa Niță
Intră primul, deschide ușa. Intră ea, ține ușa. Intră popa, se uită la ușă, îi face semn șoferului, s-o închidă. O închide ea, după ce își aranjează rochia mulată. E iubita popii.
Iau 30 de ecleruri, face popa cinste. Scoate un teanc de hârtii de 10, prinse cu elastic.
Cât așezăm eclerurile în cutii, șoferu’ îi povestește popii de o muierușcă. Îl joacă pe degete, îl ia de prost, îl face cu capu’. Ba vrea, ba nu vrea. Și popa îi zice că poate nici ea nu știe ce-i cu ea. E toată lumea întoarsă pe dos, umblă oamenii brambura.
– Eu îi doresc s-o ajute Dumnezeu, zice șoferu’ și oftează.
