Casa memorială „Vasile Alecsandri” din comuna Mirceşti, aflată în sud-vestul judeţului Iaşi, a fost deschisă publicului în anul 1928, sub egida Academiei Române. Muzeul memorial a fost inaugurat în iunie 1957, potrivit muzeulliteraturiiiasi.ro.
Clădirea a fost construită în perioada 1861-1867, după planurile poetului. Lucrările au fost supravegheate de soţia acestuia, Paulina. Iniţial, casa cuprindea două camere şi un hol, fiind apoi extinsă cu încă trei încăperi.
Cu cinci ani înaintea morţii sale, în 1885, Vasile Alecsandri a donat Academiei Române proprietatea de la Mirceşti, intrată în posesia prestigioasei instituţii în 1914. Până în 1944, casa rămâne în custodia Academiei Române, fiind vizitată de public. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, construcţia a fost avariată, necesitând reparaţii capitale. A fost restaurată şi, în iunie 1957, se redeschide publicului, ca muzeu, arată http://ghidulmuzeelor.cimec.ro.
Expoziţia a fost reorganizată în 1987. Între anii 1991-1993, au avut loc noi lucrări de restaurare a conacului, accesul vizitatorilor fiind deschis începând cu luna septembrie 1993.
Vasile Alecsandri a trăit în casa din Mirceşti până la sfârşitul vieţii, timp de 22 de ani, acesta fiind locul unde a scris cea mai mare parte a operei sale. Tot aici i-a avut musafiri pe mari oameni politici şi de cultură precum Ion Ghica, Costache Negri sau Eudoxiu Hurmuzachi. Alecsandri a fost vizitat şi de compozitorul maghiar Franz Liszt, dar şi de rapsodul Barbu Lăutaru.
Oaspeţii casei memoriale din Mirceşti au prilejul de a admira portretul scriitorului realizat de pictorul Constantin Daniel Stahi. Biblioteca lui Alecsandri impresionează prin diversitatea titlurilor, care acoperă domenii precum poezie, proză, dramaturgie, folclor, politică. Nu lipsesc referinţele la Societatea „Junimea”, de care poetul era apropiat.
„[…] Fotografiile actorilor reînvie faimoasele Chiriţe jucate pe scenele teatrelor, cutia cupei de la Montpellier aminteşte de recunoaşterea internaţională a creaţiei poetului („Cântecul gintei latine”), volumul „Ostaşii noştri”, tradus în limba germană de Regina Elisabeta, este semnul implicării în viaţa politică a bardului de la Mirceşti, dar şi al aprecierii de care se bucura în cadrul Casei Regale a României, în timp ce cufărul de călătorie, decoraţiile şi bicornul din catifea ilustrează activitatea diplomatului Vasile Alecsandri”, conform site-ului Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi.
De asemenea, sunt valorificate documente legate de Revoluţia de la 1848, ediţii rare ale operelor semnate de Alecsandri, obiecte de mobilier originale, tablouri în ulei, stampe, fotografii de familie, manuscrise în original şi fotocopiate, scrisori.
În parcul din apropierea casei de la Mirceşti, se află un mausoleu ridicat, în anul 1928, prin grija Academiei Române. Construcţia a fost realizată după planurile arhitectului Nicolae Ghica-Budeşti şi este pictată de Paul Molda, arată muzeulliteraturiiiasi.ro.
Aici se află rămăşiţele pământeşti ale lui Vasile Alecsandri şi ale soţiei sale, alături de părinţii scriitorului, Elena şi Vasile Alecsandri Vornicul. Pe un semicerc de marmură aflat deasupra intrării, se află o placă de marmură cu următoarea inscripţie cu litere de bronz: „Marelui poet al Neamului – Vasile Alecsandri 1821-1890 – Naţiunea recunoscătoare”.
Alecsandri a compus numeroase versuri despre conacul şi natura de la Mirceşti. Poezia „Serile de la Mirceşti” începe astfel: „Perdelele-s lăsate şi lampele aprinse; /În sobă arde focul, tovarăş mângăios, /Şi cadrele-aurite, ce de păreţi sunt prinse, /Sub palidă lumină, apar misterios”. AGERPRES
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
