La 27 septembrie 1909 a avut loc inaugurarea oficială a Portului Constanţa, cel mai mare port maritim al României.
Amenajări ale Portului Constanţa de la Marea Neagră începuseră încă din
1857. În acel an autorităţile turce au concesionat construirea Portului
Constanţa şi a căii ferate Cernavodă-Constanţa companiei engleze „Danube
and Black Sea Railway and Kustendge Harbour Company Ltd.”, iar Portul
Constanţa a beneficiat, pentru prima dată, de amenajări şi dotări
relativ moderne, se arată pe site-ul https://www.portofconstantza.com/.
”După Războiul de Independenţă, în anul 1878, Dobrogea revine României
şi, odată cu aceasta, apar primele preocupări pentru construirea unui
port care urma să fructifice poziţia strategică a Constanţei şi avântul
economic înregistrat de tănărul stat. (…) În aceste condiţii, statul
român a răscumpărat instalaţiile portuare de la compania engleză, a
contactat specialişti străini pentru întocmirea unor proiecte de lărgire
a portului şi a investit în construirea monumentalului pod de la
Cernavodă”, indică site-ul menţionat.
În 1878, Portul Constanţa dispunea de 200 m diguri şi 4 ha incintă
portuară, se arată în lucrarea ”Enciclopedia geografică a României”,
autor Dan Ghinea (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002).
.jpg)
Portul maritim Constanţa (14 martie 1984)
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO
La 16 octombrie 1896 a avut loc inaugurarea oficială a lucrărilor de
construcţie şi modernizare a Portului Constanţa, lucrări care au început
după proiectul inginerului I.B. Cantacuzino. În 1899, inginerul Anghel
Saligny, constructorul podului de la Cernavodă, a fost numit director al
lucrărilor Portului Constanţa, se arată în dicţionarul „Membrii
Academiei Române (1866-2003)” (Editura Enciclopedică/Editura Academiei
Române, Bucureşti, 2003).
La 27 septembrie 1909 a avut loc inaugurarea oficială a Portului
Constanţa, în prezenţa regelui Carol I. La începutul secolului XX Portul
Constanţa avea un dig de larg, de 1.377 m lungime, digul de Sud (1.497
m), cu farul roşu, danele de încărcare, mii de metri de cheiuri,
silozuri, calea ferată ş.a. Suprafaţa platformei portuare era de 119 ha,
se menţionează în lucrarea ”Enciclopedia geografică a României”.
.jpg)
Portul maritim Constanţa (12 august 1989)
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/AGERPRES FOTO/ARHIVA
În perioada interbelică se adaugă platformei portuare noi elemente de
infastructură, precum uscătoria de porumb, clădirea administraţiei
portuare, docul plutitor ş.a, iar traficul atinge 6,2 milioane tone în
1937, cifră care situa Constanţa între primele porturi europene (https://www.portofconstantza.com/).
În 1938 volumul traficului portuar a fost de 4.138.677 tone, din care
3.946.357 tone reprezentau mărfurile destinate exportului, în principal
ţiţei, material lemnos şi produse agricole. În ceea ce priveşte flota
comercială maritimă, aceasta însuma 26 nave cu o capacitate totală de
transport de 58.204 tone, potrivit lucrării ”Judeţele patriei.
Constanţa – Monografie” (Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980).
Din 1967, au început lucrările de extindere a portului către sud. Un rol
important pentru dezvoltarea Portului Constanţa l-a avut construirea
Canalului Dunăre – Marea Neagră, inaugurat în 1984. Pe parcursul a două
decenii, Portul Constanţa a atins dimensiuni impresionante, însumând o
suprafaţă de peste 3.900 ha. Vârful de trafic a fost înregistrat în anul
1988, când au fost operate 62,3 milioane tone mărfuri.(https://www.portofconstantza.com/)
La 13 noiembrie 2001 a fost semnat un memorandum de înfrăţire între
Portul Constanţa şi Portul Rotterdam din Olanda, în scopul creşterii
traficului de mărfuri între acestea.
La 22 august 2003, la Compania Naţională Administraţia Porturilor
Maritime SA Constanţa (CNAPMC), a avut loc ceremonia de inaugurare a
noului statut de port cu facilităţi vamale pentru Portul Constanţa.
Pentru trecerea Portului Constanţa în regim de port cu facilităţi vamale
au fost necesare amenajări în perimetrul portului, pentru ca organele
abilitate să poată asigura o supraveghere cât mai atentă a împrejmuirii
portului şi a accesului în port, informa cu acel prilej CNAPMC.
.jpg)
Portul Constanţa (3 mai 2016)
Foto: (c) SILVIU MATEI/AGERPRES FOTO
La 17 noiembrie 2003 Compania Naţională Administraţia Porturilor
Maritime a inaugurat cea mai importantă investiţie finalizată în ultimii
ani, respectiv noul terminal de containere din Portul Constanţa Sud.
În prezent, Portul Constanţa acoperă o suprafaţă totală de 3.926 ha, din
care 1.313 ha uscat şi 2.613 ha apă. Lungimea totală a Digului de Nord
este de 8,34 km, iar cea a Digului de Sud de 5,56 km. Portul Constanţa
are o capacitate de operare anuală de aproximativ 120 milioane tone,
fiind deservit de 156 de dane, din care 140 sunt operaţionale. Lungimea
totală a cheurilor este de 29,83 km, iar adâncimile variază între 7 şi
19 m, potrivit https://www.portofconstantza.com.
Portul Constanţa este atât port maritim, cât şi port fluvial. Legătura
Portului Constanţa cu Dunărea se realizează prin Canalul Dunăre – Marea
Neagră şi reprezintă unul dintre principalele avantaje ale Portului
Constanţa.
Portul Constanţa beneficiază de o poziţionare geografică avantajoasă,
fiind situat pe rutele a trei coridoare de transport pan-european:
Coridorul IV, Coridorul IX şi Coridorul VII (Dunărea) – care leagă Marea
Nordului de Marea Neagră prin culoarul Rhin-Main-Dunăre, şi are un rol
major în cadrul reţelei europene de transport intermodal, fiind
favorabil localizat la intersecţia rutelor comerciale care leagă pieţele
ţărilor fără ieşire la mare din Europa Centrală şi de Est cu regiunea
Transcaucaz, Asia Centrală şi Extremul Orient, indică site-ul https://www.portofconstantza.com.
Portul Constanţa are statutul de Zonă Liberă, fapt care permite
stabilirea cadrului general necesar pentru facilitarea comerţului
exterior şi a tranzitului de mărfuri către/dinspre Europa Centrală şi de
Est.
.jpg)
Portul Constanţa (3 mai 2016)
Foto: (c) SILVIU MATEI/AGERPRES FOTO
Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a organizat în iunie 2018 cea de-a doua ediţie a workshopului „Portul Constanţa pe Drumul Mătăsii”. Aceasta a reunit peste 70 de reprezentanţi ai mediului de afaceri românesc şi străin, diplomaţi din Azerbaidjan, China, Georgia, Kazahstan, Federaţia Rusă, Turcia şi Turkmenistan, reprezentanţi guvernamentali şi ai marilor organizaţii internaţionale, care au reconfirmat, în alocuţiunile lor, rolul de hub internaţional al acestui port maritim pe noile rute comerciale între Asia şi Europa.
Tot în iunie 2018 a avut loc, la Bruxelles, Conferinţa la nivel înalt ”Portul Constanţa – hub multimodal pentru dezvoltarea regională şi partener strategic al porturilor de pe Dunăre”. Cu acest prilej a fost semnat un protocol de colaborare între porturile Constanţa şi Anaklia, din Georgia, care vizează dezvoltarea traficului de mărfuri, prin revitalizarea conexiunilor directe între România şi Georgia.
AGERPRES
Explicaţie foto din deschidere: Portul Constanţa (3 mai 2016)
