Pe 15 februarie se împlinesc 60 de ani de la eclipsa totală de Soare din 1961, vizibilă şi din România.
„Fenomenul a început în sudul Franţei odată cu răsăritul soarelui – umbra Lunii trecând apoi prin centrul Italiei, Iugoslavia, Bulgaria, România şi Ucraina de Sud, Ural, şi se va încheia în Siberia de vest odată cu apusul Soarelui. Eclipsa va putea fi văzută numai din localităţile aşezate în drumul umbrei Lunii. Umbra Lunii, de forma unui cerc turtit cu diametrul mare de 300 de kilometri şi diametrul mic de 120 km, se va deplasa spre răsărit, cu viteza de 660 m/s.”, scria ziarul „România Liberă”, la 15 februarie 1961.
Foto: (c) ZAHARESCU /Arhiva istorică AGERPRES
Eclipsa totală de Soare din 15 februarie 1961, urmărită şi de pe teritoriul României.
Foto: (c) ZAHARESCU /Arhiva istorică AGERPRES
Publicaţia amintită mai sus dădea şi recomandări pentru modul în care trebuia privit Soarele „În timpul eclipsei este necesar ca Soarele să fie privit numai prin ochelari de sudură, sticle afumate, sau clişee fotografice expuse la lumină şi developate. Este indicat să privim soarele cu ochiul liber numai în timpul totalităţii eclipsei.”
Eclipsa totală de Soare privită din Bucureşti.
Foto: (c) MARIA POSTELNICU / Arhiva istorică AGERPRES
Acelaşi ziar nota „La noi în ţară eclipsa va fi vizibilă între orele 8,40 şi 11,18 ca parţială la nord de linia de trecere prin Tr. Severin-Ploieşti-Brăila, şi totală la sud de această linie (linia centrală trecând prin Zimnicea- Constanţa). Durata totalităţii va fi pe linia centrală de 2 minute 33 secunde de la Zimnicea şi de 2 minute 37 secunde la Constanţa La Bucureşti eclipsa va dura între orele 8,43 şi 11,12 având faza maximă la ora 9,55; eclipsa totală se va vedea aici timp de două minute şi 10 secunde.”
Foto: (c) ALEXANDRU IONESCU / Arhiva istorică AGERPRES
O eclipsă totală apare o dată la 40 de ani, vizibilă din aceeaşi regiune de pe pământ. Cele parţiale sunt mai dese. Eclipsa este un fenomen natural cunoscut de mii de ani. Există consemnări ale eclipselor cu cel puţin 4.000 de ani înainte de Hristos.
Eclipsa totală de Soare privită din Bucureşti.
Foto: (c) ALEXANDRU IONESCU / Arhiva istorică AGERPRES
„Observatorul astronomic din Bucureşti şi-a pregătit tot utilajul ştiinţific pentru urmărirea eclipsei. La observator au mai fost instalate o serie de aparate teleobiective, dispozitive pentru măsurat polarizarea luminii cerului, aparate fotogrametrie etc.”, nota ziarul „Scânteia” din acea zi.
Foto: (c) PETRE DUMITRESCU / Arhiva istorică AGERPRES
O eclipsă totală de Soare este unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astronomice şi apare atunci când Luna trece între Pământ şi Soare, printr-un punct al orbitei sale eliptice, relativ aproape de Pământ şi produce o umbră. În timpul unei eclipse totale, Luna este suficient de aproape de Pământ pentru ca o parte a umbrei să cadă pe Terra.
Foto: (c) PETRE DUMITRESCU / Arhiva istorică AGERPRES
Persoanele care se află pe acea parte a Terrei unde cade umbra, văd Soarele complet acoperit de Lună, deci văd o eclipsă totală de Soare. În timpul fazei de totalitate pot fi observate cromosfera solară, coroana şi protuberanţele solare, toate fiind extrem de preţioase şi pentru observatorul amator, dar mai ales pentru cercetări ştiinţifice care nu ar putea fi realizate altfel.
Eclipsa totală de Soare privită de la Observatorul Astronomic.
Foto: (c) PETRE DUMITRESCU / Arhiva istorică AGERPRES
O eclipsa totală de Soare este un fenomen astronomic mai rar, eclipsa anterioară vizibilă din România a avut loc la 20 noiembrie 1816, iar următoarea s-a produs la 11 august 1999. Eclipsa Solară totală este considerată ca fiind unul dintre cele mai impresionante fenomene astronomice vizibile de pe Pământ, potrivit site-ului eclipse.gsfc.nasa.gov.
Eclipsa totală de Soare din 1999 (Râmnicu Vâlcea – România)
Foto: (c) ARTUR MUSTATA / Arhiva istorică AGERPRES
Următoarea eclipsa totală de Soare vizibilă din România o vom putea observa din România la 3 septembrie 2081, dar până atunci vom avea parte de mai multe eclipse parţiale de Soare. În deceniul care abia a început le vom putea urmări la 25 octombrie 2022 (acoperirea Soarelui fiind de 38%), 2 august 2027 (acoperirea Soarelui fiind de 51%), şi la 1 iunie 2030, având cea mai mare acoperire a Soarelui, respectiv 83% şi faţă de toate celelalte eclipse parţiale care vor avea loc până în 2050, potrivit www.astro-urseanu.ro. AGERPRES
