DOCUMENTAR: Ierni grele în România (anii 1954, 1969, 1985-1986, 1995)

20 ianuarie 2016 destin valah Lifestyle

De-a lungul anilor, România s-a confruntat cu ierni mai aspre, cu ger și zăpadă viscolită, dar a avut parte și de unele mai blânde. Facem o trecere în revistă însoțită de fotografii realizate de fotoreporterii AGERPRES, a iernilor din anii 1954, 1969, 1985-1986 și 1995. Dintre toate episoadele de viscol ce au afectat România, iarna din februarie 1954 a fost cea mai grea.

București — iarna anului 1954; acțiune de deszăpezire la intersecția B-dului Carol cu Calea Moșilor.

Potrivit statisticilor Administrației Naționale de Meteorologie, în luna februarie 1954 viscolul a lovit România în patru reprize, în perioadele 1-4, 7-9, 17-19 și 22-24. Vântul a atins viteza cea mai mare — 126 kilometri pe oră! — în București, în răstimpul 3-4 februarie 1954.

București — iarna anului 1954.

Recordul depunerii de zăpadă în 24 de ore — 115,9 l/mp — s-a înregistrat la 3 februarie 1954, la Grivița. Cel mai gros strat de zăpadă din istoria măsurătorilor ANM a fost consemnat la Călărași: 173 cm, dar troienele au atins 2-5 metri în sud-estul și estul țării.

O masivă cădere de zăpadă a avut loc în luna ianuarie 1969. Ziarul Romînia Liberă scria, pe 4 ianuarie 1969, că potrivit meteorologilor, „din gîlceava unui anticiclon cu aerul rece polar, s-a născut cumplita iarnă care, vorba poetului, cerne norii de zăpadă”. Ziariștii relatau că „Bucureștiul a căpătat înfățișarea unei așezări arctice, iar pe cîmpia din sud, nămeții au ajuns de un stat de om” și că „au intrat în acțiune forțele Comandamentului de deszăpezire”. „E drept, la început mai cu timiditate, mai greoi, dar cînd s-a văzut că se îngroașe gluma, s-a sunat asaltul împotriva troenilor”, scria România Liberă. Potrivit relatărilor vremii, mii de oameni cu sute de utilaje au pornit printre munții de zăpadă, „croind pîrtii mai întîi pentru mijloacele de transport în comun, apoi spre magazinele alimentare, spre spitale”.

Aspecte de iarnă din București, anul 1969 — Parcul Herăstrău.

Și ziarul Scînteia scria, tot pe 4 ianuarie 1969, că zăpada căzută masiv mai ales în Muntenia, Oltenia și sudul Moldovei a creat o „seamă” de impedimente desfășurării normale a circulației rutiere și de cale ferată, aprovizionării populației, activității economice în general. De asemenea, se spunea că „organele de specialitate ale Ministerului Căilor Ferate, Ministerului Transporturilor Auto, Navale și Aeriene, Consiliului popular al municipiului București și consiliilor populare a numeroase județe au luat măsuri pentru desfășurarea unor largi acțiuni de deszăpezire, pentru asigurarea desfășurării normale a activității în aceste condiții climatice deosebite”.

Aspecte de iarnă din București, anul 1969 — Circul de Stat.

Pe 19 ianuarie, România Liberă consemna: „Au trecut mai bine de două săptămîni de la ninsoarea abundentă care a învăluit în omăt pașii noului an și iată că Bucureștiul mai păstrează din belșug urmele iernii. Chiar în centrul Capitalei, pe unele din marile artere de circulație, mormanele de zăpadă stau și acum neridicate, iar foarte multe trotuare au devenit veritabile patinoare sau bălți improvizate. Ca să nu mai vorbim de țurțurii de gheață suspendați pe acoperișuri și balcoane. Între timp, burnița a început să dizolve pe ici pe colo troienele, oferindu-ne un peisaj acvatic de-a lungul rigolelor cu canalele înfundate. Am făcut o sumară statistică a accidentelor de circulație înregistrate în ultimele zile și am aflat cu acest prilej că, în marea lor majoritate, se datoresc tocmai acestei absențe gospodărești în curățirea de zăpadă și gheață a orașului…”.

Aspecte de iarnă din București, anul 1986 — Piața Universității.

Și în anul 1986 a avut loc o mare cădere de zăpadă în cele două luni ale începutului de an: ianuarie și februarie. Scînteia scria pe 23 ianuarie 1986 despre „o zăpadă, fără îndoială, vremelnică și ea în această iarnă cu dese suișuri și coborîșuri și iar suișuri de temperatură”. În data de 2 februarie 1986, tot în Scînteia se spunea că „mii, zeci de mii de cetățeni pensionari, elevi, gospodine au avut ieri o zi încărcată, de muncă îndîrjită”. „(…) Important este ca, în paralel cu acțiunile de deszăpezire ale edililor și întreprinderilor, cetățenii să asigure degajarea trotuarelor, pentru ca pietonii să meargă în voie pe ele, lăsînd libere circulației auto arterele principale. De asemenea, este de datoria consiliilor populare de sector, a deputaților ca, printr-un plus de organizare, printr-o mobilizare mai intensă a tuturor forțelor de care dispun (mecanice și umane) să asigure desfășurarea în cele mai bune condiții a întregii activități economico-sociale din Capitală”.

Aspecte de iarnă din București, anul 1986 — copii în Parcul Cișmigiu.

După două zile, pe 4 februarie 1986, Scînteia făcea publică din partea Inspectoratului General al Miliției, Direcția Circulație, o informare în care se arăta că „datorită căderilor abundente de zăpadă și a viscolului puternic care afectează o bună parte din teritoriul țării, în special din sud și est, îngreunînd și făcînd impracticabile drumurile, precum și pentru asigurarea circulației autovehiculelor destinate aprovizionării populației și a mijloacelor de transport în comun și pentru prevenirea blocării drumurilor publice, se menține interdicția de deplasare a autoturismelor proprietate personală atît în localități cît și în afara acestora, în municipiul București, Sectorul Agricol Ilfov și următoarele județe: Mehedinți, Gorj, Dolj, Vîlcea, Olt, Argeș, Teleorman, Giurgiu, Dîmbovița, Călărași, Ialomița, Prahova, Buzău, Brăila, Galați, Vrancea, Bacău, Neamț și Suceava.

În data de 5 februarie, Scînteia făcea publică o nouă informare, de această dată din partea Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor, care preciza că rămân închise mai multe drumuri naționale.

Iarnă în București, anul 1995 — circulație blocată pe străzile Capitalei.

Fenomenul de viscol declanșat în dimineața zilei de 4 ianuarie 1995, în sudul extrem al țării, potrivit știrilor Agenției Naționale de Presă ROMPRES, s-a extins în cea mai mare parte a țării, în special în Muntenia, sudul și centrul Olteniei, Dobrogea și sudul Moldovei. Au avut loc intensificări ale vântului, a cărui viteză a atins medii de 50-60 km/h, cu excepția zonei Buzău, unde viteza a ajuns până la 90 km/h. Ninsoarea s-a intensificat. În ziua de miercuri, temperaturile minime s-au situat între—12 și — 2 grade, iar în ziua de joi, între—6 și 0 grade. S-au format suluri de zăpada care în unele locuri au depășit 80 cm.

Iarnă în București, anul 1995.

Și în Portul Constanța viscolul a creat probleme, vântul atingând peste 30 m/s, iar valurile au depășit zece metri înălțime. Căpitănia portului a transmis că două nave sub pavilion maltez, respectiv ”Hong Kong” și ”Paris”, aflate în rada exterioară a portului au lansat semnale SOS. La scurt timp cele de două nave au anunțat naufragiul.

De asemenea, în urma ninsorii viscolite din ziua de 4 ianuarie, în Capitală s-a acționat pentru asigurarea funcționalității stradale — cu prioritate pe traseele de transport în comun — folosindu-se 139 de utilaje ale ADP-urilor de sector și 30 de tramvaie plug-perie ale RATB. Circulația a fost îngreunată pe șoseaua Antiaeriană, în zona Bucur-Obor și pe linia de centură a Capitalei, din cauza vitezei mari a vântului, care a atins viteze de 50-60 km/h viscolind zăpada. Trenurile ce trebuiau să ajungă în Gara de Nord aveau întârzieri între 10 și 150 minute, din cauza zăpezii viscolite care a afectat anumite tronsoane de cale ferată.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Știre ROMPRES/AGERPRES — iarna din anul 1995 (buletin din 6 ianuarie 1995).

Pentru a limita efectele viscolului, în comandamente, mari unități și unități aparținând Ministerului Apărării Naționale au fost luate o serie de măsuri. La solicitarea primăriilor, prefecturilor, instituțiilor și a unităților economice și comerciale, armata va pune la dispoziția acestora personal militar dotat cu utilaje adecvate pentru dezafectarea căilor de comunicație, a nodurilor de cale ferată, a căilor de acces.

http://www.agerpres.ro/

Acesta este un site cu caracter informativ și educativ . Publicam aceste informații pentru cunoștințele culturale ale publicului. Dacă doriți să eliminăm o postare sau să facem modificări, vă rugăm să ne contactați. Nu intenționăm încălcarea dreptului de autor.
Mergi pe prima pagina
Destin Valah © 2020 . Designed by: Livedesign