de George Damian
Pentru că nu existau vaccinuri și antibiotice pe vremea aia, altfel spus din cauza mortalității infantile. Toți monarhii din vechime erau ”dezmățați” din același motiv, în toate regiunile lumii (prin alte părți exista poligamie sau concubinaj legalizat). Monarhul trebuia să lase un moștenitor legal, iar băieții apăreau în documente la 3-4-5 ani de la naștere, când era oarecum clar că vor trăi. Nici așa nu exista vreo siguranță: puteau muri și mai târziu din cauza unei infecții, printr-o bătălie sau încăierare, vânătoare etc – de asta voievozii ”se străduiau” să aibă cât mai mulți băieți. Dincolo de aspectul biologic ”dezmățul” voievozilor era motivat politic – lipsa unui moștenitor legitim genera instabilitate. Accepta Biserica acest comportament? Nu prea – și aici sunt atestate numeroase conflicte între voievozi și mitropoliți (Ștefan cel Mare a respectat canonul ortodox – nu mai mult de 3 căsătorii). Biserica medievală a românilor tolera această rezolvare bilogică a unei probleme politice. Să aduci în discuție ”dezmățul” voievozilor medievali în cadrul unei dezbateri actuale, folosind sintagma falsă ”familia tradițională” inventată în scop propagandistic, nu este altceva decât o dovadă de incultură istorică: un anacronism. Repet, este ca și cum ai spune că Mircea cel Bătrân a fost un tâmpit că nu a folosit tancuri în bătălia de la Rovine.
