de Constantin Gheorghe
Ce am învățat-sper eu să fi învățat-în anii ăștia? Că libertatea, singură, nu e suficientă pentru a ajunge la prosperitate. Și nici democrația nu generează, automat, bună guvernare. Este nevoie de mai mult decât libertate individuală și guvernare democratică pentru a asigura un trai decent unei majorități a cetățenilor. În primul rând de solidaritate. Uităm de ea din ce în ce mai des. Crezând că ne putem descurca singuri, indiferent de situație. Nu putem s-o facem. Avem nevoie de solidaritate. Și de aceea organizată de stat, cât și de solidaritatea fiecăruia dintre noi, în comunitățile în care trăim și muncim. Când dispare solidaritatea apare eșecul, ca indivizi, dar și ca națiune. Iar acum națiunea română este o națiune eșuată. Asta înseamnă și că statul român este unul eșuat. La doar doi ani de centenarul Marii Uniri chiar este o ”realizare”…
