Catedrala Mitropolitană ”Naşterea Domnului” din Chişinău (Republica Moldova), aflată în centrul oraşului, este un monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură al Chişinăului, ansamblul arhitectural regăsindu-se şi în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat.
Iniţiativa înălţării Catedralei îi aparţine mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812-1821), locul amplasării lăcaşului de cult fiind indicat în primul plan urbanistic al Chişinăului, din 1817. Construcţia s-a realizat pe timpul succesorului său, între anii 1832-1836, de către arhiepiscopul Dumitru Sulima (1821-1844). Catedrala are trei altare: cel central – „Naşterea Domnului”, – şi două laterale – cel sudic, „Sf. Alexandru Nevski”, şi cel nordic, „Sf. Nicolai Mirlikysky”. Clădirea lăcaşului de cult a fost proiectată de arhitectul A. I. Melnikov, maestru al stilului „empire” rus, conform site-ului https://ortodox.md/catedrala-mitropolitana-nasterea-domnului-chisinau/.
Ansamblul construcţiei este alcătuit din biserică, o clopotniţă cu patru niveluri şi Porţile Sfinte. În planul din 1817, în centrul oraşului era deja indicată amplasarea catedralei, cu un plan cruciform.
Arhitectura catedralei este în stil neoclasic târziu, numit şi „empire”, folosind pentru coloane forme elene antice. Catedrala a fost construită în stil eclectic – o combinare a planului bizantin, având o cruce greacă înscrisă cu principiile renascentiste de tip central. În plan, catedrala reprezintă un pătrat cu latura de 27 de metri, prin alipirea la corpul cubic a patru porticuri cu câte şase coloane dorice, fiind obţinut un plan cruciform, cu faţadele soluţionate identic.
Cupola, surmontată de un tambur cilindric, este susţinută de patru piloni pătraţi în secţiune, iar suprafeţele interioare ale pereţilor şi bolţilor au fost pictate cu subiecte biblice şi evanghelice. Părţile tencuite sugerau nişte dale din marmură. Catedrala a avut de suferit în timpul celui de al Doilea Război Mondial, iar în urma reparaţiilor turla, cupola şi interioarele au fost reconstruite cu abateri de la formele iniţiale, precizează site-ul amintit.
Clopotniţa a fost construită concomitent cu catedrala, fiind amplasată la 40 de metri distanţă de ea. Are patru niveluri – trei prismatice, cu latura în retragere succesivă, iar al patrulea – sub forma unui foişor circular în plan, pentru camera clopotelor, acoperit cu o cupolă. La primul nivel se afla o capelă, iar intrarea se făcea printr-un portic cu două coloane, amplasat în latura sudică. Porticuri identice împodobeau fiecare faţadă a clopotniţei, realizându-se o repetare, la o scară micşorată a compoziţiei catedralei, armonizând cu aceasta şi prin forma cupolelor. A fost demolată în anii ’60 ai secolului XX şi reconstruită în 1998 după imaginile de epocă.
Pentru cel mai mare clopot, ferestrele camerei clopotelor s-au dovedit a fi prea mici. Pentru a găzdui clopotul mare, s-a luat decizia de a fi construită o clopotniţă specială, în care s-a comasat funcţia de clopotniţă cu aceea a porţii de intrare, autorul proiectului fiind arhitectul Luca Zauşkevici. Clopotniţa-poartă a căpătat forma Arcului de triumf, amplasat la intrarea din zona scuarului catedralei, din direcţia Mitropoliei (distrusă în anii războiului).
Clopotniţa este o construcţie tot în stilul „empire”, având particularitatea trecerii în patru direcţii – prin patru faţade identice, cu patru piloni. Perspectiva plană este pătrată, cu pilonii de la colţuri împodobiţi pe faţadele exterioare cu câte o pereche de coloane corintice. Partea superioară este un atic sprijinit pe aceşti patru piloni, care corespunde camerei clopotelor.
Un amănunt important este acela că primul post de radio din Chişinău – Radio Basarabia – a fost inaugurat oficial prin transmiterea liturghiei de la Catedrala Mitropolitană în 8 octombrie 1939, precizează site-ul https://ortodox.md/catedrala-mitropolitana-nasterea-domnului-chisinau/. AGERPRES/
Sursa foto din deschidere: ortodox.md
