Casa Memorială ”Liviu Rebreanu” de la
Prislop este cea în care ctitorul romanului românesc modern, Liviu
Rebreanu (1885-1944), şi-a petrecut o parte din anii tinereţii, ani
decisivi pentru cariera sa literară, potrivit www.casememoriale.ro.
Aflată în judeţul Bistriţa Năsăud, în fosta localitate Prislop (astăzi
Liviu Rebreanu), la 5 km de Năsăud şi 18 km de Bistriţa, este o casă
ţărănească, specifică zonei, reconstituită pe locul casei părinteşti a
scriitorului, aşa cum arată şi www.complexulmuzealbn.ro.
A fost ridicată în 1957, cu sprijinul localnicilor şi contribuţia
soţiei şi fiicei scriitorului, respectându-se planul celei vechi. În
prezent găzduieşte Muzeul memorial ce poartă numele scriitorului.
În cele trei încăperi ale casei sunt expuse de la obiecte personale ce
au aparţinut scriitorului, la mobilier, fotografii de familie şi ediţii
din opera prozatorului apărute în ţară şi în străinătate. Prima încăpere
care a fost şi bucătăria familiei Rebreanu şi din care a rămas doar
cuptorul, expune obiecte legate de începuturile activităţii sale de
scriitor şi dramaturg: reviste, manuale, multe documente, fotografii,
numeroase citate despre scriitor şi opera sa.
În cea de-a doua, exponatele introduc în lumea romanelor lui Liviu
Rebreanu. Pot fi admirate printre altele costumele purtate de Ion din
romanul cu acelaşi nume şi de Ana, nevasta lui Ion. Deşi romanul este în
cea mai mare parte ficţiune, personajele sunt reale. Ion a murit în
1935, iar Ana, în 1973, la vârsta de 84 de ani, mormintele regăsindu-se
în cimitirul din apropierea bisericii din Prislop. Mai pot fi admirate
obiecte personale ale lui Emil (fratele scriitorului), prototipul lui
Apostol Bologa din romanul „Pădurea spânzuraţilor”, fotografii,
scrisori, sentinţa de condamnare la moarte în original, sau bucăţi din
spânzurătoare. De asemenea sunt expuse obiecte referitoare la romanul
„Răscoala”, păstrându-se o schiţă întocmită de Rebreanu cu propagarea
mişcării din 1907, cu adnotări asupra desfăşurării ei.
A treia încăpere prezintă obiecte şi piese de mobilier care au aparţinut
lui Liviu Rebreanu, printre care: biroul de lucru, la care acesta şi-a
petrecut momentele cele mai importante din viaţă, alături de obiectele
lui de scris şi nelipsitul serviciu de tutun şi cafea; un dulap, o
oglindă, o canapea cu perne ornamentale, o masă cu patru scaune.
Pe pereţii casei memoriale sunt expuse multe tablouri de familie, iar în
curtea acesteia se regăseşte bustul lui Liviu Rebreanu, realizat în
bronz de sculptorul Romulus Ladea.
Liviu Rebreanu, prozator şi dramaturg, membru al Academiei Române, s-a
născut în satul Târlişua de la poalele Munţilor Ţibleşului. După patru
ani, familia lui s-a mutat în comuna Maieru, pe Valea Someşului. A fost
primul dintre cei 14 copii ai familiei învăţătorului Vasile Rebreanu.
Viaţa l-a purtat prin mai multe oraşe ale ţării, inclusiv în Capitală
unde a condus Teatrul Naţional şi Direcţia Educaţiei Poporului, chiar
dacă pentru perioade scurte de timp. A fost sublocotenent în armata
austro-ungară, funcţionar în cadrul unei primării din Bistriţa-Năsăud,
gazetar, dar şi ajutor de notar. Cele mai reprezentative romane ale sale
sunt ”Ion”, ”Răscoala”, ”Pădurea spânzuraţilor”, ”Gorila”,
”Ciuleandra”, ”Jar”, ”Amândoi”. A murit în localitatea Valea Mare
de lângă Piteşti, judeţul Argeş. AGERPRES
