FeaturedIstorie

Solidaritatea are un preț. Toți trebuie să-l plătim, dacă vrem să ne meargă bine.

Mitingul de un milion de diasporezi va fi cam cât scotea uzina ”Republica” pe vremuri, să-l cinstească pe Iubitul Conducător cu muie proletară, la celebrele mitinguri de slavă. Adică pe la vreo cinci mii de participanți, din care diasporă pe bune nici jumătate.

Acum, că ne-am lămurit cu numerele(adică singurul lucru care pare să conteze în dezbaterea asta, după muie), să vedem, totuși, ce ar putea exprima diaspora, ca revendicări, în materie de politică internă. Înainte de asta, o precizare, pe care am s-o tot fac: faptul că tu pleci din Teleormanul iubit la Satu-Mare sau la Alicante este fix același lucru. Nu înseamnă nimic altceva decât mobilitatea forței de muncă pe o piață unică, și atât.

Evident, dacă ești la Alicante, lucrurile se pun altfel decât la Satu-Mare. Contract de muncă ai sau n-ai și colo, și colo. Deci n-are ce-ți oferi Guvernul, altceva decât niște legi pe care patronii, români sau spanioli, le respectă, sau nu, după cum le tună lor. Abuzuri sunt și aici, și acolo.

Ce poate face Guvernul de aici pentru tine acolo, la Alicante? Păi, să te ajute, cât poate, să-ți păstrezi identitatea culturală și religioasă, eventual să-ți ajute copiii să învețe și în limba română. Asta, dacă vrei și tu. Dacă nu, asta e! Și s-au făcut destule în privința asta: s-au cumpărat biserici, au fost trimiși profesori, preoți, manuale.

Ce poate face Guvernul pentru tine, aici? Păi, să-ți ajute copiii să treacă peste șocul despărțirii de tine, ca părinte. Să facă un sistem mai bun de educație. Și unul de sănătate. Să le ofere părinților tăi, dacă sunt pensionari, o pensie decentă.

Tu vii să le ceri asta, sau vrei doar ”MUIEPSD” și ”Jos Guvernul!” Pentru că dacă ceri doar astea două, ai cheltuit banii degeaba! Ești doar o victimă a frustrărilor tale, dar mai ales victimă a unui joc politic cinic, ești folosit de niște unii pe care îi doare în cur de tine. De fapt, îți dau și ție muie, îți terfelesc demnitatea, te umilesc!

Dacă ai ceva cu adevărat important de cerut, vino și fă-o! Cu demnitate, cu decență! Dar nu uita că este și obligația ta să contribui la binele comun al națiunii. Nu poți doar cere, trebuie să și dai. Și nu e vorba doar de bani. Faptul că trimiți bani în țară nu înseamnă nimic! N-o faci pentru binele tuturor. O faci pentru binele tău, și pentru binele alor tăi. Nimic de reproșat, nimic de comentat. Doar că ceea ce vrei să ceri costă. Peste tot în lume. Solidaritatea are un preț. Toți trebuie să-l plătim, dacă vrem să ne meargă bine.

Putem fi o națiune unită, indiferent unde trăim, în România sau în afara ei. Cu acțiuni de genul celei de pe 10 august nu contribui cu nimic la unitatea națiunii, nu faci decât să adâncești niște fracturi, și să alimentezi războiul româno-român. Ai libertatea de a demonstra, dar asumă-ți și responsabilitatea de a nu face și mai mult rău în țara pe care spui c-o iubești! Înainte de a înjura, gândește! Înainte de a da cu pumnul, gândește!

de Constantin Gheorghe

Din aceeasi categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button