FeaturedIstorie

Patriotisme d-astea, de ”Răcnetul Carpaților”, nu rezolvă nimic.

de Constantin Gheorghe

Ca urmare a Tratatului de Pace de la Paris, după cel de-al Doilea Război Mondial, România a fost obligată la plata unor despăgubiri de război către URSS, în cuantum de 300.000.000 de dolari, la valoarea din 1938. Suma este mereu prezentată ca ”imensă”, că a ”sărăcit” România, că aici a fost un jaf generalizat, patronat de Moscova.

Ia să ne uităm mai departe de aparențe. Iată cum erau despăgubirile pentru ceilalți ”colegi” de Axă:
Daunele de război, la valorile din 1938:
$360,000,000 de la Italia:

*$115,000,000 către Iugoslavia;
*$105,000,000 către Grecia;
*$100,000,000 către Uniunea Sovietică;
*$25,000,000 către Etiopia;
*$5,000,000 către Albania
.
$300,000,000 de la Finlanda către Uniunea Sovietică.

$300,000,000 de la Ungaria:

*$200,000,000 către Uniunea Sovietica;
*$100,000,000 către Cehoslovacia și Iugoslavia.

$70,000,000 de la Bulgaria:

*$45,000,000 către Grecia;
*$25,000,000 către Iugoslavia.

Raportată la populație, despăgubirea plătită de România a fost sensibil mai mică decât cele plătite de Ungaria și Finlanda. Cel puțin la jumătate, dacă nu mai mult. Mai mult, ce dracu puteau lua sovieticii dintr-o țară dezindustrializată, ca România? Se tot vorbește de IAR Brașov. Ia să vedem care-i adevărul.

IAR 80/81 era un avion depășit încă de la începutul războiului. Toate țările beligerante și-au perfecționat avioanele în timpul conflictului, România, nu! Nu mai vorbesc de faptul că TOATE au introdus noi modele, capabile să facă față adversarilor. Lăsând la o parte avioanele și o parte din transferurile de tehnologie din partea SUA și a Marii Britanii, sovieticii au introdus o lungă serie de modele de avioane de vânătoare, bombardament, asalt, transport, după ce industria de profil a fost dizlocată dincolo de Urali.

Noi nu am fost în stare să montăm un motor nemțesc, fie de Me 109, fie de FW 190, pe IAR, darămite să îmbunătățim motorul de pe IAR, și ăla fabricat sub licență! Ce tehnologie nemaipomenită au găsit sovieticii la Brașov, sau prin România? Nimic! Absolut nimic! Tot ce făceam era cu scule și mașini de prin anii 20-30. Nici alea prea grozave.

Să mergem mai departe: nu am fost capabili să oferim soldaților nicio armă automată decentă: pistolul mitralieră Orița era o bazaconie, scump, prost, și în cantități confidențiale, ca să zic așa. Mitraliere? Ce aveam de la cehi, ZB. Camioane? Oha! Tancuri? Oha! Singura armă decentă fabricată în România a fost un tun anticar de 75 de mm, parcă, făcut la Reșița. Atât!

Așa că am plătit-depinde și cât am plătit-mai mult cu materii prime și cu alimente. Da, a fost o problemă. Dar de aici, până la tâmpeniile pe care le promovează unii în spațiul public e cale lungă. Și aici e nevoie de i istorie onestă, scrisă de istorici, nu de propagandiști. Nu rușii ne-au sărăcit: noi nu ne-am îmbogățit în Raiul interbelic.

PS. Aveți aici povestea neromanțată a lui IAR 80. Ca să înțelegeți despre ce vorbesc. Patriotisme d-astea, de ”Răcnetul Carpaților”, nu rezolvă nimic.

Din aceeasi categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button